Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TIMPUL

 Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 936 pentru TIMPUL.

TON

... TON ^2 , tonuri , s . n . I. 1. Sunet simplu , produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp ; interval dintre două sunete ( muzicale ) situate la o distanță de o secundă mare ; p . ext . sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale ...

 

TOTDEAUNA

TOTDEAÚNA adv . 1. În tot timpul ( de până acuma ) ; mereu , pururea , necontenit , oricând . 2. De fiecare dată , în orice

 

TOTODATĂ

... TOTODÁTĂ adv . În același timp

 

TRAFIC

... Totalitatea transporturilor de mărfuri sau de persoane care se fac pe o anumită cale de comunicație , cu anumite mijloace de transport , într - un interval de timp

 

TRANSPUNE

... sau dintr - o situație în alta . 2. Refl . Fig . A se situa cu mintea , cu imaginația etc . în altă situație sau în alt timp

 

TRAP

... TRAP s . n . , interj . 1. S . n . Mers în fugă al calului , cu viteză mijlocie ( între pas și galop ) , animalul pășind în același timp cu un picior din față și cu piciorul de dinapoi opus acestuia . 2. Interj . Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor ...

 

TREIERAT

TREIERÁT s . n . 1. Faptul de a treiera ; treier , treieriș . 2. Timpul când se treieră ; treier , treieriș . [ Pr . : tre -

 

TRIMESTRIAL

... TRIMESTRIÁL , - Ă , trimestriali , - e , adj . Care ține trei luni , care trebuie executat în timp

 

TRIOLET

TRIOLÉT , triolete , s . n . 1. Poezie de opt ( sau șapte ) versuri ( de câte opt silabe fiecare ) , în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea , iar al doilea cu al optulea . 2. Grup de trei note de valoare egală , care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele . [ Pr . : tri -

 

TRUFANDA

TRUFANDÁ , trufandale , s . f . Cel dintâi fruct sau rod al pământului dintr - o producție anuală ; p . ext . produs alimentar ( mai ales fruct sau legumă ) care apare pe piață mai înainte de timpul normal în care trebuie să

 

TUȘEU

TUȘÉU , tușeuri , s . n . 1. Palpare a unui organ anatomic , intern sau a unei cavități anatomice naturale , spre a constata starea lor ; metodă de investigarea unei cavități naturale . 2. Felul în care un pianist atinge clapele pianului în timpul execuției unei piese muzicale . 3. ( Impr . ) Tușă ^1 (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>