Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 8771 - 8780 din aproximativ 8917 pentru UN.

VERDEAȚĂ

VERDEÁȚĂ , verdețuri , ( 2 ) s . f . 1. Culoarea verde a vegetației . 2. ( La sg . ) Frunze de pătrunjel , de mărar , de leuștean etc . , folosite în alimentație ; ( la pl . ) zarzavaturi , legume ( proaspete ) . 3. Compus : ( Bot . ) verdeața - zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci , pe ziduri umede , pe scoarța arborilor . - Verde + suf . -

 

VERFAFOR

VERFAFÓR , verfafoare , s . n . ( Mar . ) Scondru scos în afara vergii cu ajutorul unor brățări . - Et .

 

VERGEL

VERGÉL , vergeluri , s . n . 1. Bețișor de care se leagă în mănunchiuri firele urzelii pe sulul războiului de țesut . 2. Petrecere care se face la țară în seara de Crăciun sau în ajunul Anului nou , în cursul căreia se încearcă , prin mijloace magice , să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul unor bețișoare . - Vergea + suf . -

 

VERGELA

VERGELÁ , vergelez , vb . I . Tranz . A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case , construcții ( pentru a putea lipi apoi cu lut

 

VERGELAT

VERGELÁT , - Ă , vergelați , - te , adj . ( Despre scheletul de lemn al unor construcții ) Cu vergele bătute pe suprafața pereților . - V.

 

VERGENȚĂ

VERGÉNȚĂ , vergențe , s . f . ( Fiz . ) Mărime caracteristică unui sistem optic centrat , egală cu inversul distanței

 

VERMIFORM

VERMIFÓRM , - Ă , vermiformi , - e , adj . Care are forma sau mișcarea caracteristică unui vierme ;

 

VERNIER

VERNIÉR , verniere , s . n . Scară gradată suplimentară trasată pe rigletă sau pe cursorul unor instrumente și aparate de măsură , spre a mari precizia de măsurare a acestora . [ Pr . : - ni -

 

VERNISAJ

VERNISÁJ , vernisaje , s . n . 1. Faptul de a vernisa ^1 . 2. Deschidere oficială , inaugurare a unei expoziții de artă ( în special de pictură ) . [ Var . : vemiságiu s .

 

VERTEX

VÉRTEX s . n . 1. ( Anat . ) Sinciput . 2. ( Mar . ) Punctul ortodromei cu latitudinea cea mai ridicată . 3. ( Met . ) Punctul cel mai vestic atins de traiectoria unui

 

VERTICIL

VERTICÍL , verticile , s . n . Mod de așezare a florilor , a frunzelor sau a ramurilor în formă de cerc , la același nivel , în jurul unei

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>