Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 8691 - 8700 din aproximativ 8917 pentru UN.
URÁRE , urări , s . f . Acțiunea de a ura ^2 și rezultatul ei ; conținutul unei urări ; urat ^1 . - V. ura ^
URCIOR ^2 , urcioare , s . n . Mic furuncul care apare la rădăcina genelor . [ Var . : ulciór s . n . ] URCIOR ^1 , urcioare , s . n . 1. Vas de lut ( smălțuit ) cu gâtul strâmt , cu una sau două toarte , folosit pentru păstrarea lichidelor . 2. ( Rar ) Loc mai adânc în albia unei ape curgătoare , unde se formează vârtejuri ; bulboacă , bulboană . [ Var . : ulciór s .
... afară dintr - o lucrare de zidărie , amenajată pentru a ușura fixarea unui toc de fereastră sau de ușă , pentru a susține un
URECHEÁLĂ , urecheli , s . f . Faptul de a urechea ; pedeapsă aplicată cuiva prin tragere de urechi ; p . gener . bătaie ( dată unui copil ) . - Urechea + suf . -
URÍC^2 , urice , s . n . 1. ( În evul mediu , în Moldova și în Maramureș ) Moșie boierească sau mănăstirească care se bucura de privilegiu ereditar de imunitate . 2. Act de privilegiu acordat unui uric ^2 ( 1 ) ; act de proprietate veșnică sau de donație acordat cuiva în trecut ; p . gener . document , act ; hrisov , zapis . [ Acc . și : úric ] ÚRIC^1 adj . Acid uric ( În sintagma ) = acid organic natural care se găsește în sânge și în urină , rezultat din arderea proteinelor în procesul
URLĂTÓR , - OÁRE , urlători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care urlă sau care vuiește . 2. S . f . Pârâu care curge cu zgomot din înălțimea unui munte : p . ext . cascadă . - Urla + suf . -
ÚRNĂ , urne , s . f . 1. Vas de pământ sau de bronz , de capacități și de forme diferite , în care se păstrau în antichitate unele lichide . 2. Vas în care se păstrează cenușa morților incinerați ; cenușar ( I 3 ) . 3. Cutie prevăzută cu o deschizătură îngustă , pe unde se introduc buletine de vot , numerele unei loterii
UROSCOPÍE , uroscopii , s . f . Examinare a aparatului urinar cu ajutorul unui instrument
URS , urși , s . m . 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv , acoperit de o blană brună - negricioasă sau roșcată , cu botul ascuțit și cu coada scurtă ( Ursus arctos ) . 2. ( Reg . ) Boț de mămăligă cu brânză la mijloc . 3. ( Reg . ) Fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui pod de
URTICÁRIE , urticarii , s . f . Boală care se manifestă prin apariția pe piele a unor bășicute de culoare roșie , însoțite de
USCĂTÓR , - OÁRE , uscători , - oare , adj . , s . n . , s . f . 1. Adj . Care usucă , care zvântă . 2. S . n . Aparat , mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale . 3. S . f . Uscătorie . - Usca + suf . -