Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUA

 Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1408 pentru DOUA.

IZOGAMIE

... IZOGAMÍE s . f . ( Biol . ) Formă primitivă de înmulțire sexuată , în care cei doi

 

IZOGON

IZOGÓN , - Ă , izogoni , - e , adj . ( Despre figuri geometrice ) Care are ( două ) unghiuri

 

IZOMORFISM

IZOMORFÍSM s . n . 1. Relație , corespondență între două obiecte , fenomene etc . care au aceeași structură ; identitate de structură . 2. Proprietate a substanțelor cu compoziție chimică diferită , dar cu structură înrudită , de a se prezenta în aceleași forme structurale cristalografice ; izomorfie . 3. Termen întrebuințat de unii lingviști structuraliști pentru a denumi paralelismul de structură dintre silabă , cuvânt și propoziție sau

 

JAC

JAC ^2 , jacuri , s . n . v . jaf . JAC ^1 , jacuri , s . n . 1. Dispozitiv , folosit mai ales în telefonia manuală , care permite , prin introducerea unei fișe , stabilirea unei legături între două linii . 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane . [ Scris și : jack . - Pr . și :

 

JALUZEA

JALUZEÁ , jaluzele , s . f . ( De obicei la pl . ) Un fel de stor alcătuit din lamele subțiri de lemn , de aluminiu , de material plastic etc . , așezate paralel și orizontal pe două chingi sau lănțișoare în așa fel încât , atunci când sunt trase în jos , să împiedice pătrunderea luminii în încăperi ; persiană . - După fr .

 

JAMBĂ

JÁMBĂ , jambe , s . f . Fiecare dintre cele două picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse roțile

 

JIR

JIR s . n . Fructul fagului , alcătuit dintr - o cupă ruginie ghimpoasă care conține două - trei semințe , folosit ca hrană pentru

 

JOANTĂ

JOÁNTĂ , joante , s . f . 1. Legătură făcută la capetele șinelor de cale ferată pentru a asigura continuitatea căii de circulație . 2. Legătură între două bare de oțel din armătura unui element de beton

 

JOC

JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și în sintagma joc de noroc ) = distracție cu cărți , cu zaruri etc . care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri , câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul . 6. ( Tehn . ) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate , considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă . 7. Model simplificat și formal al unei situații , construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații . 8. ( Muz . ; în sintagma ) Joc de clopoței =

 

JUNC

... JUNC , junci , s . m . Bou sau taur tânăr ( între doi

 

JUNCĂ

... JÚNCĂ , junci , s . f . Vacă tânără ( între doi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>