Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVEA

 Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1325 pentru AVEA.

OROGEN

OROGÉN orogene , s . n . ( Geol . ) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos

 

PÂNDAȘ

PÂNDÁȘ , pândași , s . m . ( Înv . și reg . ) Persoană care stă la pândă . - Pândă + suf . -

 

PÂNZAT

... PÂNZÁT , - Ă , pânzați , - te , adj . ( Despre hârtie ) Fabricat cu un amestec de fibre textile pentru a avea

 

PÂRÂIAȘ

PÂRÂIÁȘ , pârâiașe , s . n . Diminutiv al lui pârâu ; pârâuț . [ Pr . : - râ - iaș . - Var . : pârăiáș , pârăuáș , pârâuáș s . n . ] - Pârâu + suf . -

 

PÂRCĂLAB

PÂRCĂLÁB , pârcălabi , s . m . 1. Titlu dat în evul mediu , în țările românești , persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ , a unui ținut , a unei cetăți , având atribuții militare , administrative și judecătorești ; persoană care purta acest titlu . 2. Administrator al satelor boierești și mănăstirești , în evul mediu ; ( mai târziu ) primar ( rural ) . 3. ( Reg . ) Comandant al unei închisori ;

 

PĂCURĂRAȘ

PĂCURĂRÁȘ , păcurărași , s . m . ( Pop . ) Diminutiv al lui păcurar ^1 ; păcurărel . - Păcurar ^1 + suf . -

 

PĂHĂRAȘ

PĂHĂRÁȘ , păhărașe , s . n . ( Pop . ) Păhărel . - Pahar + suf . -

 

PĂLTINAȘ

PĂLTINÁȘ , păltinași , s . m . ( Pop . ) Diminutiv al lui paltin ; păltinel , păltior ( 1 ) . - Paltin + suf . -

 

PĂMĂTUF

PĂMĂTÚF , pămătufuri , s . n . Mănunchi făcut din fire de păr , din pene , din fâșii de pânză etc . prinse de un mâner și având diferite

 

PĂRAȘ

PĂRÁȘ , părași , s . m . ( Reg . ) Pescar care înfige parul ^1 pentru a fixa lotca atunci când se scoate năvodul . - Par ^1 + suf . -

 

PĂRTAȘ

PĂRTÁȘ , - Ă , părtași , - e , s . m . și f . 1. Persoană care participă ( împreună cu altele ) la o activitate , care ia parte la o acțiune ; participant ; spec . complice . 2. Persoană care se bucură ( împreună cu altele ) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește ( cu altele ) un necaz , o nenorocire . 3. Persoană care primește o parte dintr - un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană . - Parte + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>