Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 8371 - 8380 din aproximativ 14398 pentru 2.

LOCAȚIE

... LOCÁȚIE , locații , s . f . 1. Închiriere . 2. ( Jur . ) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul ...

 

LOCALIZA

... localizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) limita , a ( se ) restrânge la un anumit spațiu , la un anumit loc . 2. Tranz . ( Cu privire la opere literare ) A da un caracter local , a adapta la condițiile specifice , istorice , sociale etc . ale unei ...

 

LOCALIZAT

... LOCALIZÁT , - Ă , localizați , - te , adj . 1. Care este fixat într - un anumit loc , limitat pe un anumit spațiu . 2

 

LOCANDĂ

... LOCÁNDĂ , locande , s . f . Han ^2

 

LOCATIV

... LOCATÍV , - Ă , locativi , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Caz al flexiunii nominale în unele limbi , care arată locul unde se petrece acțiunea verbului . 2

 

LOCATOR

... LOCATÓR , - OÁRE , locatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care dă în locație un lucru . 2

 

LOCMA

... LOCMÁ , locmale , s . f . ( Înv . ) 1. Mâncare gustoasă . 2

 

LOCO

... LÓCO^2 adv . ( Privitor la destinația unei scrisori , a unui colet etc . ) În aceeași localitate în care se află și expeditorul . LOCO ^1 - Element de ...

 

LOCOMOȚIE

... LOCOMÓȚIE s . f . 1. Deplasare , mișcare dintr - un loc într - altul . 2. Funcțiune a organismelor vii care constă dintr - un complex de mișcări realizate prin mecanisme și organe speciale , datorită căreia animalele și omul se ...

 

LOCOMOBIL

... LOCOMOBÍL , - Ă , locomobili , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre mașini ) Care poate fi deplasat la locul de utilizare ( având roți , tălpi , patine etc . ) . 2. S . f . Mașină de forță deplasabilă pe roți , alcătuită dintr - un generator de abur care folosește paie . lemn etc . și un motor , care servește la ...

 

LOCOTENENT

... LOCOTENÉNT , locotenenți , s . m . 1. Grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului - major ; persoană care are acest grad . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>