Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SAU

 Rezultatele 8331 - 8340 din aproximativ 11584 pentru SAU.

NEBĂGAT

... NEBĂGÁT^1 s . n . Pe nebăgate de ( în expr . ) ( sau în ) seamă = fără a ( se ) observa ; pe nesimțite . - Ne - + băgat . NEBĂGÁT^2 , - Ă , nebăgați , - te , adj . Nebăgat în seamă ( în expr . ) = a ...

 

NEBIRUIT

... NEBIRUÍT , - Ă , nebiruiți , - te , adj . Care nu este sau

 

NEBULOS

... NEBULÓS , - OÁSĂ , nebuloși , - oase , s . f . , adj . 1. S . f . Corp ceresc difuz alcătuit din gaze sau din pulberi , aflat în spațiile dintre stelele galaxiei noastre ; sistem stelar cu lumină difuză , aflat dincolo de limitele galaxiei noastre . 2. Adj . Fig . Neclar , imprecis ...

 

NEBUN

... extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la curțile suveranilor sau

 

NECĂJIT

... 1. Care are un necaz ; supărat , amărât , trist , mâhnit . 2. Care duce o viață grea ; chinuit , muncit ; p . ext . sărac , sărman . 3. Nemulțumit ( de ceva sau

 

NECĂLCAT

... 1. ( Despre haine , rufe etc . ) Care nu este călcat cu fierul ; șifonat , mototolit , boțit . 2. ( Despre locuri , drumuri etc . ) Care nu a fost sau nu poate fi străbătut , unde nu a ajuns , pe unde nu a umblat încă nimeni ; neatins de picior ( de om ) , neumblat ...

 

NECAZ

... NECÁZ , necazuri , s . n . 1. Stare a celui necăjit ; supărare , mâhnire , tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau

 

NECESAR

... Ă , necesari , - e , adj . 1. De care este nevoie , de care nu se poate lipsi cineva ; indispensabil , trebuincios . 2. Care nu poate să nu existe sau

 

NECHEMAT

... a fost chemat , poftit , invitat ( undeva ) ; care nu este dorit ( undeva ) . 2. Adj . , s . m . și f . ( Cel ) care nu este indicat , îndreptățit ( să spună sau

 

NECHEZA

... nechează , vb . I. Intranz . 1. ( Despre căi ; la pers . 3 ) A scoate strigăte caracteristice speciei ; a râncheza . 2. ( Despre oameni ; ir . sau

 

NECHIBZUIT

... NECHIBZUÍT , - Ă , nechibzuiți , - te , adj . Lipsit de judecată , de înțelepciune ( în ceea ce face sau

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>