Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP

 Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 1246 pentru CORP.

OPACIZANT

... OPACIZÁNT , - Ă , opacizanți , - te , adj . Care opacizează un corp

 

OPOZIȚIE

OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .

 

ORBITAL

... ORBITÁL , - Ă , orbitali , - e , adj . 1. Care aparține orbitei cerești , privitor la orbita unui corp

 

ORFISM

... ORFÍSM s . n . 1. Curent religios din Grecia antică , care preconiza dualismul suflet - corp și credința în metempsihoză . 2. Curent în pictură care susține primatul culorii pure ca mijloc de exaltare a luminozității și a dinamismului ...

 

ORGAN

ORGÁN^2 , organe , s . n . ( Înv . ) 1. Harpă , liră . 2. Orgă . ORGÁN^1 , organe , s . n . 1. Parte din corpul unei ființe vii , care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții . 2. Parte componentă a unui mecanism , a unei mașini , formată din una sau din mai multe piese , având o anumită funcție . 3. Fig . Mijloc , instrument de acțiune , de comunicare etc . ; p . ext . exponent , reprezentant ; mijlocitor . 4. Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică , socială , administrativă etc . ; instituție politică , socială , administrativă etc . reprezentată de aceste

 

ORGANISM

... ORGANÍSM , organisme , s . n . 1. Totalitatea organelor și a părților indisolubil legate între ele ale unei ființe vii ; corp

 

ORTOPEDIE

ORTOPEDÍE s . f . Ramură a chirurgiei care se ocupă cu studiul și tratamentul bolilor și deformațiilor congenitale sau dobândite ale oaselor și ale articulațiilor

 

ORTOSTATISM

ORTOSTATÍSM s . n . ( Med . ) Menținere a corpului în poziția

 

ORTOTONUS

ORTOTÓNUS , ortotonusuri , s . n . Spasm prelungit al mușchilor capului , trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a

 

ORTOTROPIC

ORTOTRÓPIC , - Ă , ortotropici , - ce , adj . ( Fiz . ; despre corpuri ) A cărui strălucire este aceeași , oricare ar fi direcțiile de iluminare și de

 

OSCILAȚIE

... OSCILÁȚIE , oscilații , s . f . 1. Mișcare periodică alternativă și simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziție a sa ; vibrație , pendulare , oscilare . 2. Variație periodică în timp a valorilor unei mărimi care ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>