Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 8081 - 8090 din aproximativ 8917 pentru UN.

SPOT

... SPOT , spoturi , s . n . 1. ( Fiz . ) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură , care servește ca indicator . 2. Scurt anunț sau reclamă comercială prezentată la ...

 

SPOVEDI

SPOVEDÍ , spovedésc , vb . IV . Refl . ( În practicile Bisericii creștine ) A mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea

 

SPRIJINI

SPRIJINÍ , spríjin , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) susține , a ( se ) rezema , a ( se ) propti ( ca să nu cadă ) . 2. Tranz . Fig . A ajuta pe cineva sau ceva , a ocroti , a proteja ; a - și da concursul la ceva . 3. Tranz . ( Înv . și reg . ) A ține piept unui atac ; a

 

SPRINTA

SPRINTÁ , sprintéz , vb . I . Intranz . A - și mări viteza de deplasare în timpul unei probe sportive ( de obicei în finalul ei ) ; a se deplasa în fugă cu viteza maximă ( într - o probă

 

SPRINTER

SPRÍNTER , - Ă , sprinteri , - e , s . m . și f . Atlet specializat în alergări pe distanțe scurte sau înzestrat cu capacitatea de a sprinta în finalul unei curse mai

 

SPUMEGA

SPUMEGÁ , spúmeg , vb . I . Intranz . 1. ( Despre lichide ; la pers . 3 ) A face spume ( 1 ) ( în urma agitării , a unei reacții etc . ) ; a fi plin de spumă ; a spuma . 2. ( Despre animale , mai ales despre cai ; la pers . 3 ) A se acoperi de spumă ( 3 ) , a face clăbuci la gură ; a spuma . 3. Fig . A fi exuberant , a clocoti de

 

SPURCACI

SPURCÁCI , spurcaci , s . m . Pasăre migratoare , înrudită cu dropia , de mărimea unei găini , brună pe spate și albicioasă pe pântece ( Otis tetrax ) . [ Var . : spârcáci s . m . ] - Spurc ( reg . " excremente " < lat . ) + suf . -

 

STÂLCIT

STÂLCÍT , - Ă , stâlciți , - te , adj . 1. Zdrobit , strivit , schilodit ( prin lovire ) ; p . ext . bătut tare , schingiuit . 2. Fig . ( Despre pronunțare , vorbire , despre executarea unei melodii etc . ) Prost , deformat , greșit ,

 

STĂREȚIE

STĂREȚÍE , stăreții , s . f . 1. Funcție , demnitate de stareț ; timpul cât cineva exercită această funcție . 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri . - Stareț + suf . -

 

STAȚIOGRAF

STAȚIOGRÁF , stațiografe , s . n . ( Nav . ) Instrument pentru determinarea pe o hartă a poziției unei nave . [ Pr . : - ți -

 

STABILIMENT

STABILIMÉNT , stabilimente , s . n . ( Ieșit din uz ) Așezământ , instituție comercială , industrială etc . ; p . ext . localul unui astfel de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>