Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 8061 - 8070 din aproximativ 8917 pentru UN.

SPECTROFOTOMETRIE

SPECTROFOTOMETRÍE s . f . Ramură a opticii care se ocupă cu determinarea intensității radiațiilor monocromatice care constituie spectrul unei radiații

 

SPECTROFOTOMETRU

SPECTROFOTOMÉTRU , spectrofotometre , s . n . Instrument optic care servește la obținerea spectrelor de emisie sau de absorbție ale substanțelor , cu ajutorul căruia se determină atât lungimile de undă ale liniilor spectrale , cât și intensitățile acestor linii prin comparare cu liniile unui spectru

 

SPECTROGRAF

SPECTROGRÁF , spectrografe , s . n . 1. Instrument pentru înregistrarea prin fotografiere a spectrului luminii . 2. ( În sintagma ) Spectrograf de masă = instalație pentru determinarea și izolarea izotopilor unei substanțe . 3. Aparat specializat pentru analizarea spectrală a semnalelor

 

SPECTROGRAFIE

SPECTROGRAFÍE s . f . ( Fiz . ) Studiere a unui spectru cu ajutorul

 

SPECULĂ

SPÉCULĂ , specule , s . f . 1. Comerț ilicit care constă în vinderea sau revinderea , cu prețuri exagerate , a unor mărfuri . 2. Tranzacție de bursă care constă în cumpărarea ( și vânzarea ) valorilor , cu scopul de a obține câștiguri din diferența de

 

SPECULAȚIE

SPECULÁȚIE , speculații , s . f . 1. Studiu , cercetare abstractă , considerație pur teoretică asupra unei probleme . 2. Speculă în afaceri ; afacere bazată pe înșelătorie . 3. Tranzacție bursieră de valori prin care se urmărește realizarea de profit . [ Var . : speculațiúne s .

 

SPERJUR

SPERJÚR , - Ă , sperjuri , - e , ( 1 ) s . m . și f . , ( 2 ) sperjururi , s . n . 1. S . m . și f . Persoană care jură fals sau care își calcă jurământul . 2. S . n . ( Rar ) Faptul de a - și călca jurământul ; nesocotire a unui jurământ făcut ; jurământ fals făcut în fața justiției ( și pedepsit de

 

SPETEALĂ

SPETEÁLĂ , speteli , s . f . ( Pop . ) Boală a animalelor de tracțiune , care constă în întinderea excesivă a ligamentelor și a țesuturilor spinării din cauza eforturilor și care se manifestă prin șchiopătări , mers greoi etc . ; p . ext . ( la oameni și la animale ) durere acută în regiunea lombară ( provenită din cauza unui efort prea mare ) . - Speti + suf . -

 

SPEZE

SPÉZE s . f . pl . Cheltuieli ( pe care le suportă cineva pentru o deplasare , pentru anumite servicii , pentru punerea în practică a unei inițiative

 

SPIC

SPIC , spice , s . n . 1. Inflorescență caracteristică plantelor graminee , alcătuită din mai multe flori mici cu peduncul scurt , dispuse pe o axă centrală lungă . 2. Stilizare decorativă în formă de spic ( 1 ) , frecventă în arta populară pe cusături , țesături etc . 3. Vârful firelor de păr , mai lungi ( și de altă culoare ) , din blana unor animale . 4. ( În sintagma ) Spic de zăpadă ( sau , rar , de ploaie ) = fulgi mari de zăpadă amestecați cu stropi de ploaie , care cad pe pământ . 5. ( Pop . ) Vârf de munte ;

 

SPICCATO

SPICCÁTO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale la instrumentele cu coarde ) În mod sacadat , prin desprinderea arcușului de coarde după fiecare notă executată . - Cuv .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>