Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEȚI

 Rezultatele 801 - 810 din aproximativ 5852 pentru SUNTEȚI.

ÎMBINAT

ÎMBINÁT , - Ă , îmbinați , - te , adj . Care este unit cu altul într - un tot , care formează un tot ; împreunat , îngemănat . - V.

 

ÎMBLĂCIU

ÎMBLĂCÍU , îmblăcie , s . n . Unealtă agricolă rudimentară , formată dintr - o prăjină lungă la capătul căreia este legat un băț gros mobil și mai multe curele , cu care se lovesc spicele de cereale sau păstăile de legume spre a li se scoate boabele . [ Acc . și : îmbl ?

 

ÎMBRĂCĂMINTE

ÎMBRĂCĂMÍNTE s . f . 1. Totalitatea obiectelor care îmbracă corpul omenesc ( exceptând încălțămintea ) ; veșminte , haine , straie . 2. Hârtie , material plastic etc . cu care sunt învelite copertele unui caiet , ale unei cărți etc . 3. Strat de material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja etc . [ Gen . : îmbrăcămintei ] - Îmbrăca + suf . -

 

ÎMBROBODI

ÎMBROBODÍ , îmbrobodesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) acoperi capul cu o broboadă , cu o basma etc . 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A convinge pe cineva să accepte realitățile așa cum îi sunt înfățișate , împiedicându - l să vadă adevăratul lor aspect . - În +

 

ÎMBUȘONAT

ÎMBUȘONÁT , - Ă , îmbușonați , - te , adj . ( Rar ) Care este astupat cu un bușon . - V.

 

ÎMBUCĂTĂȚIT

ÎMBUCĂTĂȚÍT , - Ă , îmbucătățiți , - te , adj . Care este divizat în bucăți ; fracționat . - V.

 

ÎMBUCĂTURĂ

... ÎMBUCĂTÚRĂ , îmbucături , s . f . 1. Cantitate dintr - un aliment care poate fi vârâtă o dată în gură ; înghițitură , dumicat ; p . ext . mâncare ; bucătură . 2. Loc de asamblare a două țevi , două burlane etc . , a ...

 

ÎMPĂIAT

ÎMPĂIÁT , - Ă , împăiați , - te , adj . ( Despre animale ) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a - i da înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - iat ] - V.

 

ÎMPĂRȚIT

ÎMPĂRȚÍT , - Ă , împărțiți , - te , adj . 1. Care este separat în părți , despărțit în grupuri ; divizat . 2. Răspândit ,

 

ÎMPĂRTĂȘI

... împărtășanie ; a ( se ) cumineca , a ( se ) griji . 2. Tranz . A accepta punctul de vedere al cuiva , a fi de acord cu . . . 3. Tranz . A împărți cu cineva ceva ; a avea parte de același lucru ca și altcineva . 4. Tranz ...

 

ÎMPĂTRIT

ÎMPĂTRÍT , - Ă , împătriți , - te , adj . Care este de patru ori mai mare , cvadruplu . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>