Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru Z.
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 174 pentru Z..
ZÂNGĂNITÓR , - OÁRE - OÁRE adj . v .
ZÂZÂÍT , zâzâituri , s . n . Faptul de a zâzâi ; bâzâit , zumzet . - V.
ZĂBĂLÓS , - OÁSĂ , zăbăloși , - oase , adj . Cu zăbale ( 2 ) ; bălos ; murdar , nespălat . - Zăbală + suf . -
ZĂBĂÚC , - Ă - Ă . zăbăuci , - ce , adj . Zăpăcit , aiurit , năuc . [ Var . : zăpăúc , - ă adj . ] - Contaminare între zăpăcit și
ZĂBĂVÍ vb . IV . v .
ZĂBÁLĂ , zăbale , s . f . 1. Parte a căpăstrului constând dintr - o bară subțire de metal cu două brațe , prevăzute cu câte un inel mare , care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a - l struni și a - l conduce . 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare , care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze ; zăbăluță . 3. ( La pl . ) Bale . 4. ( La pl . ) Colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de
ZĂBUNÁȘ , zăbunașe , s . n . Diminutiv al lui zăbun ; zăbunel . [ Var . : zobonáș s . n . ] - Zăbun + suf . -
ZĂCĂRÍ , zăcăresc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A lâncezi , a
ZĂCĂTÓR , - OÁRE , zăcători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( Înv . ) Care zace , care stă culcat , întins ( la pământ ) . II. s . f . 1. Vas mare în care se păstrează vinul sau rachiul și care se umple mereu din alte butoaie ; cadă . 2. Vas mare de lemn căptușit cu tablă subțire , în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit . 3. Piatra de jos a morii care stă pe loc și deasupra căreia se rotește alergătoarea . 4. Loc unde stau vitele ziua la odihnă ; staniște , zăcătură ( 1 ) . - Zăcea + suf . -
ZĂCÁȘ , - Ă , zăcași , - e , adj . ( Reg . ) 1. Care zace bolnav în pat ; fără putere ; p . ext . leneș , trândav . 2. Fig . Rău , răutăcios , invidios ; răzbunător . - Zăcea + suf . -
ZĂDĂRÍ vb . IV . v .