Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VECHI

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 391 pentru VECHI.

CHIRILIC

... CHIRÍLIC , - Ă , chirilici , - ce , adj . Alfabet chirilic ( În sintagmele ) = vechi alfabet slav , compus de Chiril în sec . IX și întrebuințat la noi ( oficial ) până în 1860 , care a servit drept bază pentru alfabetele ...

 

CIACONĂ

... CIACÓNĂ , ciacone , s . f . Vechi

 

CIOVEI

... CIOVÉI , cioveie , s . n . ( Reg . ) Obiect casnic ( vechi

 

CLAVECIN

... CLAVECÍN , clavecine , s . n . Vechi

 

COȘMELIE

COȘMELÍE , coșmelii , s . f . ( Reg . ) Casă veche , mică și dărăpănată . [ Var . : cușmelíe s . f . ] - Et .

 

COMISAR

COMISÁR , comisari , s . m . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Ofițer de poliție , șef al unui comisariat de poliție . 2. ( În sintagma ) Comisar militar = comandant al unui comisariat militar . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisar al poporului = membru al guvernului sovietic . 4. Persoană însărcinată de o autoritate superioară cu mandate speciale ;

 

COMISARIAT

COMISARIÁT , comisariate , s . n . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Secție a poliției orășenești condusă de un comisar ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Comisariat militar = organ de conducere militară locală de pe lângă fiecare unitate administrativă , ale cărei funcții de bază sunt recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar , precum și evidența situației militare a cetățenilor . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisariat al poporului = minister . [ Pr . : - ri -

 

CONGLOMERAT

... CONGLOMERÁT , conglomerate , s . n . Rocă sedimentară consolidată , formată din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi

 

CONTRADANS

... CONTRADÁNS , contradansuri , s . n . Vechi

 

CONTRAMAISTRU

CONTRAMÁISTRU , contramaiștri , s . m . 1. Muncitor calaificat care supraveghează și dirijează un sector dintr - o întreprindere industrială . 2. ( În vechea organizare a armatei ) Grad în corpul subofițerilor de marină ; persoană care avea acest grad . - Contra ^1 - + maistru ( după fr .

 

CONTRAREVOLUȚIE

CONTRAREVOLÚȚIE , contrarevolutii , s . f . Acțiune organizată de forțele înlăturate de la putere , cu scopul restaurării vechii

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>