Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VÂRF

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 264 pentru VÂRF.

CÂRNI

CÂRNÍ , cârnesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Pop . ) A ( se ) îndrepta în altă direcție ; a ( se ) întoarce . 2. Tranz . A tăia , a rupe vârful lăstarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea

 

CAȚĂ

... CÁȚĂ^2 , cațe , s . f . ( Fam . ) Persoană rea și cicălitoare . CÁȚĂ^1 , cațe , s . f . ( Reg . ) Băț lung cu cârlig la vârf

 

CADUCEU

... CADUCÉU , caducee , s . n . Sceptrul lui Hermes , reprezentat printr - un baston cu două aripioare în vârf

 

CANGE

... CÁNGE , căngi , s . f . Prăjină lungă de lemn , cu cârlig de fier în vârf , utilizată la acostarea sau la îndepărtarea de mal a navelor mici , la împingerea sau la prinderea de departe a unui obiect ...

 

CAP

... în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva . 3. Partea de dinainte ; început , frunte . În capul coloanei . 4. Partea de jos ...

 

CEVIANĂ

CEVIÁNĂ , ceviane , s . f . Fiecare dintre cele trei drepte care unesc un punct oarecare cu vârfurile unui triunghi , punctul fiind coplanar cu triunghiul . [ Pr . : - vi -

 

CHERNĂR

... CHÉRNĂR , chernăre , s . n . 1. ( Tehn . ) Punctator . 2. Vârf

 

CHITONAG

... CHITONÁG^2 , chitonage , s . n . ( Rar ) Unealtă cu vârf ascuțit , cu care se fac găuri în pământ pentru înfipt aracii la vie sau pentru semănatul porumbului . - Et . nec . CHITONÁG^1 subst . ( Reg . ) Pistil obținut ...

 

CIMĂ

... CÍMĂ , cime , s . f . Tip de inflorescență în care axul principal poartă în vârf

 

CIOCÂRLAN

CIOCÂRLÁN , ciocârlani , s . m . 1. Pasăre de culoare brună - cenușie , cu un moț în vârful capului ( Galerida cristata ) . 2. Bărbătușul

 

CIRCUMFLEX

CIRCUMFLÉX , circumflexe , adj . 1. ( În sintagma ) Accent circumflex = semn ortografic în formă de unghi cu vârful în sus sau de tildă , care se pune deasupra unei vocale spre a arăta că aceasta trebuie rostită lung sau , în ortografia română , spre a nota sunetul î ( â ) . 2. ( Anat . ; despre artere , vene , nervi ) Care are un traiect răsucit . 3. ( Bot . ; despre plante ) Cu ramurile curbate în jos . [ Var . : circonfléx

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>