Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UREAZĂ

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 121 pentru UREAZĂ.

PANSELUȚĂ

PANSELÚȚĂ , panseluțe , s . f . 1. Diminutiv al lui pansea . 2. Pansea . - Pansea + suf . -

 

PICĂ

PÍCĂ^1 s . f . ( Pop . ) Ură ascunsă , nemărturisită , dușmănie ( împotriva cuiva ) ; ciudă , necaz , ranchiună . PÍCĂ^2 , pici , s . f . Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc , de culoare neagră , în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos ; p . ext . carte de joc cu acest

 

PIZMĂ

PÍZMĂ , pizme , s . f . ( Pop . ) Ciudă , necaz , nemulțumire ; p . ext . ură , dușmănie ; ( sens curent )

 

PLAUR

PLÁUR , plauri , s . m . Vegetație acvatică compactă , constituită dintr - o acumulare de rădăcini , rizomi de stuf și diverse elemente organice și minerale , care formează insule plutitoare la suprafața apei ; plav . [ Pr . : pla -

 

PLESIOZAUR

PLESIOZÁUR , plesiozauri , s . m . ( La pl . ) Gen de reptile marine fosile din era mezozoică , cu gâtul lung , cu trunchiul gros , cu numeroase vertebre cervicale și cu membre în formă de vâsle , puternic dezvoltate ; ( și la sg . ) reptilă care face parte din acest gen . [ Pr . : - si - o - za - ur . - Var . : pleziozáur s .

 

POFTORI

... POFTORÍ , poftoresc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) 1. ( Folosit și absol . ) A repeta , a reaminti . 2. A ura

 

PRIGONI

PRIGONÍ , prigonesc , vb . IV . Tranz . 1. A provoca cuiva în mod permanent necazuri , neplăceri , a trata cu ură , cu dușmănie , a persecuta ; ( despre autorități ) a lua masuri represive , a oprima . 2. A izgoni , a fugări pe

 

PROSPĂTURĂ

PROSPĂTÚRĂ , prospături , s . f . ( Pop . ) Aliment proaspăt , marfă alimentară proaspătă . - Proaspăt + suf . -

 

QUIPROQUO

QUIPROQUÓ , quiproquo - uri , s . n . 1. ( Livr . ) Confuzie de persoane sau de lucruri ; intervertire . 2. ( Teatru ) Situație ( comică ) în care un personaj este confundat cu altul , rezultând o serie de încurcături . [ Pr . : cviprocvo și

 

RĂSURĂ

RĂSÚRĂ^3 , răsuri , s . f . Cotă adițională la dări , în țările românești , în sec . XVIII - XIX , din care se făcea plata dregătorilor . - Et . nec . Cf . %rade . % RĂSÚRĂ^2 , răsuri , s . f . 1. ( Bot . ) Măceș . 2. ( Entom . ) Larvă de efemeră . - Et . nec . RĂSÚRĂ^1 , răsuri , s . f . ( Rar ) Răzătură . - Ras ^2 + suf . -

 

RACILĂ

RÁCILĂ^2 , racile , s . f . ( Pop . ) Unealtă de diferite forme utilizată la prinderea racilor . RÁCILĂ^1 , racile , s . f . 1. ( Livr . ) Boală veche , incurabilă , maladie cronică ; beteșug ; fig . cusur , meteahnă , defect . 2. Fig . Dușmănie veche , ură . - Et .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>