Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENSURI

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 299 pentru SENSURI.

CONTRAALIZEU

... CONTRAALIZÉU , contraalizee , s . n . Vânt regulat care circulă deasupra alizeelor în sens

 

CONTRACURBĂ

... șosele sau a unei linii de cale ferată , care urmează imediat după o altă curbă situată în același plan , dar cu concavitatea în sens

 

CONTRACURENT

CONTRACURÉNT , contracurenți , s . m . Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două

 

CONTRAPLACAJ

... CONTRAPLACÁJ , contraplacaje , s . n . Placă formată din mai multe foi subțiri din lemn , suprapuse și lipite între ele , cu fibrele lemnului în sens

 

CONTRASĂGEATĂ

CONTRASĂGEÁTĂ , contrasăgeți , s . f . Deplasare pe verticală , opusă sensului de acțiune a forțelor , care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula sageata elastică ce apare din cauza încărcărilor . - Contra ^1 +

 

CONVERS

CONVÉRS , - Ă , converși , - se , adj . ( Despre judecăți , raționamente ) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers , fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul

 

COORDONA

... COORDONÁ , coordonez , vb . I . Tranz . A pune de acord părțile unui tot , a îndruma în sens

 

COREFERENT

... COREFERÉNT , - Ă , coreferenți , - te , s . m . și f . Persoană care face un coreferat . - Co - + referent . Cf . ( pt . sens

 

CRAS

... CRAS , - Ă , crași , - se , adj . Care nu corespunde nici celor mai modeste exigențe ; ale cărui caractere negative sunt sub orice limită ; extrem ( în sens

 

CROMO-

CROMO - - Element de compunere cu sensul de " culoare , colorat " , care servește la formarea unor substantive sau a unor

 

CUNOȘTINȚĂ

CUNOȘTÍNȚĂ , cunoștințe , s . f . 1. Cunoaștere ( 2 ) . 2. ( La pl . ) Totalitatea noțiunilor , ideilor , informațiilor pe care le are cineva într - un domeniu oarecare . 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște . 4. ( Înv . ) Mulțumire , recunoștință . - Cunoaște + suf . - ință ( cu sensul 3 după fr .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>