Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUPT
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 130 pentru RUPT.
MÂNJEÁLĂ , mânjeli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) mânji . 2. Murdărie . 3. ( Reg . ) Amestec de lut și de baligă , cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui . 4. Un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe , cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut . - Mânji + suf . -
... MĂRUNȚÍ , mărunțesc , vb . IV . Tranz . A tăia , a fărâmița , a rupe
MÁTCĂ , mătci , s . f . I. 1. Albie ( minoră ) a unei ape curgătoare ; pat ^2 , făgaș , vad , albie . 2. Fig . Origine , obârșie , început , izvor ; spec . loc de naștere ; familie , neam din care se trage cineva . 3. Parte a năvodului în care se strâng peștii când năvodul este tras din apă ; matiță . II. 1. Albină femelă mai mare decât albinele lucrătoare , care depune ouă ; regină , mamă . 2. ( Reg . ) Stup de cel puțin un an , care a roit o dată sau de mai multe ori ; roi ^2 . III. Parte din foile unui chitanțier , bonier , dosar etc . care rămâne după ce s - au rupt părțile ( sau foile ) detașabile ;
... Tranz . A apuca cu dinții și a strânge tare ( provocând durere , rănind sau sfâșiind ) . 2. Intranz . și tranz . A rupe cu dinții o porțiune dintr - un aliment ( pentru a mânca ) . 3. Tranz . Fig . A ataca cu vorbe răutăcioase , sarcastice ; a ...
MURSECÁ , múrsec , vb . I . Tranz . 1. ( Pop . ) A mușca rupând , sfâșiind . 2. ( Reg . ) A strivi , a zdrobi oasele sau carnea unei ființe ( vii ) ; a
MURSECÁT , - Ă , mursecați , - te , ( Pop . ; despre ființe vii sau despre carnea lor ) Rupt , sfâșiat cu dinții . - V.
OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca să nu le rupă valurile . II. S . n . și f . Nume dat unor piese sau dispozitive care limitează deplasarea unui organ mobil , a unei instalații , a unui aparat etc . - Opri + suf . -
OTÍNC , otincuri , s . n . ( Reg . ) Bețișor cu ajutorul căruia se leagă firele rupte la războiul de
... lovitură dată cu un corp tare ; pac , poc ; c ) sunetul produs de un fir de ață , de o sfoară , de o coardă etc . când se rupe
... care pârăște ; pârâș , reclamant . PÂR ^1 interj . ( Adesea pronunțat cu " r " prelungit ) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe
PÁȘTE^2 s . n . v . paști . PAȘTE ^1 , pasc , vb . III. 1. Intranz . și tranz . ( Despre vite ; la pers . 3 ) . A se hrăni rupând cu gura iarbă , plante etc . 2. Tranz . ( Despre oameni ) A păzi animalele care pasc ( 1 ) , a duce la pășune ; a păstori , a pășuna . 3. Tranz . ( Despre primejdii , moarte , noroc ) A urmări cu perseverență , a amenința dintr - un moment în altul sau a favoriza pe neașteptate ; a