Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIVI
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 139 pentru PRIVI.
NEGUSTORÍE , negustorii , s . f . 1. ( La sg . ) Activitate economică ( particulară ) privind circulația mărfurilor , vânzarea și cumpărarea lor ; schimb de produse sub formă de vânzare - cumpărare ; negoț , comerț ( particular ) . 2. Afacere , întreprindere comercială . [ Var . : ( înv . și reg . ) neguțătoríe s . f . ] - Negustor + suf . -
NERECEPTÍV , - Ă , nereceptivi , - e , adj . Care nu este receptiv la impresii din afară și nu le privește cu
NUMERICÉȘTE adv . În ce privește numărul , din punctul de vedere al numărului pe care îl reprezintă . - Numeric + suf . -
OBȘTÉSC , - EÁSCĂ , obștești , adj . Care privește poporul , care aparține poporului ; p . ext . comun , general , colectiv ,
OBSERVÁRE , observări , s . f . 1. Acțiunea de a observa și rezultatul ei . 2. ( Mil . ) Cercetare , supraveghere executată asupra inamicului și a obiectivelor lui , cu ochiul liber sau cu aparate optice , în scopul obținerii unor date . 3. Prima fază a cercetării statistice , care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităților unei colectivități
OMOLÓG , - OÁGĂ , omologi , - oage , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre două elemente aparținând unor figuri geometrice între care există o corespondență determinată ) Care corespunde , care se află în corespondență . Laturi omoloage . 2. Adj . ( Despre o substanță organică ) Care are o structură chimică diferită de structura altei substanțe prin prezența unei grupe în care carbonul se află în combinație cu doi atomi de hidrogen . Hidrocarburi omoloage . 3. Adj . ( Biol . ; despre unele organe ) Care are structură asemănătoare și origine comună , dar formă externă și funcțiuni diferite . 4. S . m . Persoană care deține o funcție oficială într - o organizație sau într - un stat , privită în raport cu o altă persoană care deține aceeași funcție oficială într - o altă organizație sau într - un alt
OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .
OPTIMÍSM s . n . Concepție filozofică potrivit căreia în lume binele precumpănește asupra răului , iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile ; atitudine a omului care privește cu încredere viața și viitorul ; tendință de a vedea latura bună , favorabilă a
... ORBITÓR , - OÁRE , orbitori , - oare , adj . Care te orbește , care te face să nu poți privi
PACT , pacte , s . n . 1. Denumire dată unor tratate internaționale , bilaterale sau multilaterale , cu caracter solemn , privind relațiile politice între state , încheiate în special în scopul menținerii păcii sau al colaborării strânse între semnatari . 2. Înțelegere ( scrisă ) între două părți ; învoială ,
PANORTODÓX , - Ă , panortodocși , - xe , adj . Care privește toate bisericile ortodoxe ; al întregii ortodoxii . - Pan ^1 - +