Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MONTĂ

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 129 pentru MONTĂ.

MUȘTIUC

MUȘTIÚC , muștiucuri , s . n . 1. Piesă detașabilă ( de ebonită , de os sau de metal ) la instrumentele muzicale de suflat , prin care se suflă . 2. Capătul metalic cu care se termină un furtun și care servește la concentrarea și dirijarea jetului de lichid . 3. Piesă de metal sau de lemn căptușită cu tablă și montată la capătul de presare al preselor folosite la fasonarea cărămizilor , a țiglelor

 

MULINETĂ

MULINÉTĂ , mulinete , s . f . 1. Dispozitiv folosit în pescuitul sportiv cu lansetă , fixat pe vergile de pescuit și constituit dintr - o bobină cu manivelă , care servește la înfășurarea firului , și dintr - un mecanism de frânare . 2. Mică elice folosită la frânele aerodinamice de încercare . 3. Elice mică montată în partea anterioară a unei elice propulsoare de avion pentru reglarea automată a pasului

 

NISIPAR

NISIPÁR , nisipari , ( 1 ) s . m . , nisipare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Persoană care scoate , cară ( și vinde ) nisip ( 1 ) . 2. S . n . Dispozitiv montat pe o locomotivă , pe un tramvai etc . care servește la distribuirea nisipului ( 1 ) la roți pentru a împiedica patinarea acestora . - Nisip + suf . -

 

OBĂDA

... OBĂDÁ , obădez , vb . I . Tranz . A monta

 

OBADĂ

OBÁDĂ , obezi , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn încovoiat care , împreunate , alcătuiesc partea circulară a unei roți de lemn ( la car , la căruță , la moară etc . ) ; p . gener . partea circulară a unei roți de lemn ( peste care se montează șina . 2. ( La pl . ) Instrument de tortură în evul mediu , alcătuit din două bucăți de lemn având fiecare câte o scobitură în formă de semicerc și care , închizându - se , imobilizau picioarele sau mâinile osândiților sau ale robilor ; p . ext . cătușe ,

 

ORB

ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la

 

OSIE

ÓSIE , osii , s . f . Arbore sau ax terminat la cele două capete cu fusuri , pe care sunt montate roțile unui vehicul

 

PANTOGRAF

PANTOGRÁF , pantografe , s . n . 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen , a unui plan etc . la aceeași mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului . 2. Dispozitiv montat pe acoperișul unor vehicule electrice , care face contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de

 

PARASCÂNTEI

PARASCÂNTÉI , parascântei , s . n . Dispozitiv montat la locomotive , la cubilouri etc . , care reține particulele solide incandescente , pentru a preveni

 

PARAZĂPADĂ

PARAZĂPÁDĂ , parazăpezi , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Construcție ( dig de pământ , panouri mobile , zid etc . ) sau plantație așezate lângă o cale ferată sau lângă o șosea , pentru a împiedica înzăpezirea acestora . 2. Grilaj metalic montat la marginea streșinii unei clădiri pentru a împiedica căderea zăpezii de pe acoperiș . - Para ^2 - +

 

PATERNOSTER

PATERNÓSTER s . n . 1. Ascensor cu mai multe cabine , antrenate printr - un sistem de lanțuri continue și cu funcționare neîntreruptă . 2. Elevator pentru ridicarea materialelor de construcție , compus din colivii prismatice fixate pe două lanțuri sau pe două benzi continue , montate vertical și antrenate manual sau mecanic prin intermediul a două

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>