Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EGALĂ

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 345 pentru EGALĂ.

COMUNĂ

COMÚNĂ , comune , s . f . 1. Unitate de bază administrativ - economică , alcătuită din unul sau mai multe sate și condusă de un primar . 2. ( În sintagma ) Comuna primitivă = prima treaptă de dezvoltare a societății omenești , caracterizată prin munca în comun și prin împărțirea egală a bunurilor

 

CONAC

... unui pașă ; cartier oficial . II. ( Înv . ) 1. Loc de popas ; popas . 2. Distanță de la un loc de popas la altul . 3. Interval de timp egal

 

CONDUCTANȚĂ

CONDUCTÁNȚĂ , conductanțe , s . f . Mărime egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric continuu care străbate un conductor și tensiunea continuă aflată la capetele

 

CONGRUENT

CONGRUÉNT , - Ă , congruenți , - te , adj . 1. Care concordă , care coincide ; corespunzător , coincident , echivalent . 2. ( Despre numere întregi ) Care dau același rest la împărțirea cu un număr întreg . 3. ( Despre figuri geometrice ) Care sunt egale sau care pot fi făcute să coincidă una cu alta printr - o deplasare . [ Pr . : - gru -

 

CONICITATE

CONICITÁTE s . f . Mărimea caracteristică a unui trunchi de con ^2 drept , egală cu diferența dintre diametrul mare și diametrul mic raportată la lungimea acestuia ; p . ext . formă

 

CONTRAEXTENSIE

CONTRAEXTÉNSIE , contraextensii , s . f . ( Med . ) Aplicare a unei forțe egale , dar opuse forței extensiei asupra membrelor sau a unor părți ale corpului . [ Pr . : - tra -

 

COREGENT

COREGÉNT , coregenti , s . m . Persoană care are parte egală la domnie cu monarhul , domnind efectiv pe lângă

 

CORESPONDENT

CORESPONDÉNT , - Ă , corespondenți , - te , s . m . și f . , adj . I. S . m și f . 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică , trimițând spre publicare informații din locul unde se află . 2. Persoană care , în lipsa părinților unui elev , are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare . 3. ( Rar ) Persoană cu care cineva este în corespondență . II. Adj . ( În sintagmele ) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ , cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii , care este numai consultativ . Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri , egale între ele , formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte

 

COSECANTĂ

COSECÁNTĂ , cosecante , s . f . Funcție trigonometrică a unui unghi , egală cu secanta trigonometrică a unghiului

 

COSINUS

CÓSINUS , cosinusuri , s . n . ( Mat . ) Funcție trigonometrică a unui unghi , egală cu sinusul unghiului

 

COT

CÓT , coate ( I 1 ) și ( I 2 , 3 , 4 ) coturi , s . n . , ( II ) coți , s . m . I. S . n . 1. ( Anat . ; la om ) Partea exterioară a articulației dintre humerus și cubitus , care unește brațul cu antebrațul . 2. Loc . porțiune unde un drum , o vale etc . își schimbă brusc direcția ; cotitură , întorsătură . 3. Tub curbat în forma unui arc de cerc , folosit pentru a face legătura între două conducte cu direcții diferite . 4. ( Reg . ) Colț , unghi , ungher . II. S . m . Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0 , 664 metri ( în Muntenia ) sau cu 0 , 637 metri ( în Moldova ) , care reprezenta distanța de la cot ( I 1 ) până la încheietura palmei ; p . ext . măsură considerată , subiectiv , mare sau mică , după

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>