Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASA

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 130 pentru CASA.

LIBRET

LIBRÉT , librete , s . n . 1. Textul unei opere muzicale , al unei operete sau al unui oratoriu . 2. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care își depun aici economiile și pe baza căruia depunătorii își pot retrage ( cu dobânda legală ) banii depuși . [ Pl . și :

 

LIPITURĂ

LIPITÚRĂ , lipituri , s . f . 1. Unire , îmbinare , asamblare a două lucruri cu ajutorul unei materii cleioase sau printr - un procedeu tehnic . 2. Pământ , lut frământat cu apă care servește la lipitul podelei , pereților etc . caselor . - Lipi + suf . -

 

LIVREA

LIVREÁ , livrele , s . f . Uniformă ( împodobită cu galoane și fireturi ) purtată de personalul de serviciu din marile hoteluri , din restaurante sau din unele case

 

LOCUIT

LOCUÍT , - Ă , locuiți , - te , adj . ( Despre case , ținuturi etc . ) În care locuiește cineva , unde sunt oameni . - V.

 

MÂNJEALĂ

MÂNJEÁLĂ , mânjeli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) mânji . 2. Murdărie . 3. ( Reg . ) Amestec de lut și de baligă , cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui . 4. Un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe , cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut . - Mânji + suf . -

 

MADAMĂ

MADÁMĂ , madame , s . f . 1. ( Astăzi în forma madam ) Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( măritată ) ; doamnă . 2. Femeie din personalul casnic al familiilor bogate . 3. ( Înv . ) Guvernantă . 4. ( Înv . ) Soție . 5. ( Peior . ) Femeie de moravuri ușoare ; spec . patroană a unei case de prostituție . [ Var . : madám s .

 

MAJORDOM

MAJORDÓM , majordomi , s . m . ( În Franța , în evul mediu ) Intendent al domeniilor regale și al palatului ; p . gener . persoană însărcinată cu administrarea unui palat ( regal sau princiar ) ; p . ext . șeful personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor

 

MEȘTERGRINDĂ

MEȘTERGRÍNDĂ , meștergrinzi , s . f . ( Reg . ) Grindă principală , pe care se sprijină grinzile transversale , la casele țărănești ; faur -

 

MIEZUINĂ

MIEZUÍNĂ , miezuine , s . f . ( Pop . ) 1. Hat , răzor ( între ogoare ) . 2. Gard care desparte două

 

MONETAR

MONETÁR , - Ă , monetari , - e , adj . , s . n . , s . m . 1. Adj . Care aparține monedei , privitor la monedă . 2. S . n . Inventar al banilor , sortați după valoare , pe fișicuri și monede , întocmit de un mânuitor de bani la predarea casei . 3. S . rn . Persoană care lucrează la baterea de

 

MURUI

MURUÍ , muruiesc , vb . IV . Tranz . 1. A acoperi pereții sau pardoseala unei case cu un strat neted de lut muiat cu apă ; a lipi . 2. ( Reg . ) A unge suprafața unui aluat cu muruială ( 3 ) , înainte de a - l băga în cuptor . 3. ( Reg . ) A mânji , a murdări ; a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>