Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 7971 - 7980 din aproximativ 8917 pentru UN.

SIMIT

... SIMÍT , simiți , s . m . Un

 

SIMPATICOTOMIE

SIMPATICOTOMÍE , simpaticotomii , s . f . Intervenție chirurgicală constând în secționarea și îndepărtarea unei părți a lanțului ganglionar

 

SIMPLIST

SIMPLÍST , - Ă , simpliști , - ste , adj . 1. ( Despre concepții , raționamente , metode etc . ) Care consideră lucrurile superficial , unilateral , neglijând uneori aspectele esențiale . 2. ( Despre oameni și manifestările lor ) Care este lipsit de complicații și de subtilități intelectuale ; care judecă în mod simplist ( 1 ) sau face dovada unei astfel de

 

SIMPLON

SIMPLÓN , simploane , s . n . Numele unui tren internațional

 

SIMPTOM

SIMPTÓM , simptome , s . n . Manifestare , tulburare funcțională sau senzație anormală resimțite de o ființă și care pot indica prezența unei

 

SIMPTOMATIC

SIMPTOMÁTIC , - Ă , simptomatici , - ce , adj . Care indică existența unei stări patologice în organism ; care este simptomul acestei stări patologice ; care se referă la

 

SIMPTOMATOLOGIE

SIMPTOMATOLOGÍE , simptomatologii , s . f . Totalitate a manifestărilor clinice și de laborator ale unei boli , care permit diagnosticarea bolii respective și diferențierea ei de alte afecțiuni ; parte a medicinii care studiază simptomele bolilor ;

 

SIMULTAN

SIMULTÁN , - Ă , simultani , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre acțiuni , fenomene și evenimente ) Care are loc în același timp cu altul sau cu altele ; concomitent . 2. S . n . Demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară . [ Var . : ( înv . ) simultanéu , - ée

 

SINARHIE

SINARHÍE , sinarhii , s . f . Guvernare simultană a mai multor căpetenii , care conduc fiecare câte o parte a unui

 

SINCLINAL

SINCLINÁL , sinclinale , s . n . ( Geol . ) Cută a straturilor din scoarța pământului care prezintă aspectul unei albii cu concavitatea îndreptată în

 

SINCOPAT

SINCOPÁT , - Ă , sincopați , - te , adj . 1. ( Despre muzică , în special despre muzica de jaz ) Caracterizat prin folosirea sincopei ( 2 ) . 2. ( Fon . ; despre vocale sau grupuri de vocale neaccentuate ) Dispărut în interiorul unui cuvânt prin sincopă (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>