Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA !
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 2006 pentru DA !.
DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .
DUDÚCĂ , duduci , s . f . Termen de politețe care se dădea altădată fetelor și femeilor tinere de la
DÚMĂ s . f . Nume dat adunării legislative constituite ( în 1905 ) în Rusia
DUMICÁT , dumicați , s . m . ( Pop . ) Bucată mică ruptă dintr - un aliment , atât cât se bagă o dată în gură ; îmbucătură . - V.
DUMNEASÁ pron . pers . ( Pop . ) Pronume de politețe pentru persoana a 3 - a singular . [ Gen . - dat . dumisale ] - Domnia +
DUMNEATÁ pron . pers . Pronume de politețe pentru persoana a 2 - a singular . [ Gen . - dat . dumitale ( scris prescurtat d - tale ) . - Var . : ( înv . și reg . ) dumnetá , dumneatále pron . pers . ] - Domnia +
... DURĂÍ , pers . 3 dúrăie , vb . IV. Intranz . ( Pop . ) A se da
EȘAFODÁJ , eșafodaje , s . n . 1. Construcție provizorie alcătuită din bare de lemn sau de metal legate între ele , pentru a susține o platformă cu materiale , instalații , muncitori etc . în timpul executării unei construcții . 2. Fig . Ansamblu de date , de argumente , de exemple etc . pe care se bazează o operă , o concepție , o ipoteză , o
... a se împotmoli în nisip sau într - un loc unde apa are o adâncime redusă . 2. A suferi un eșec , a da
ECHÉR , echere , s . n . 1. Instrument în formă de triunghi - dreptunghic , întrebuințat în desenul tehnic și în operațiile de trasare pentru desenarea și verificarea dreptelor paralele , a dreptelor perpendiculare cu o direcție dată ; colțar . 2. Instrument topografic cu ajutorul căruia se orientează fixarea pe teren a aliniamentelor
ECHIVALÉNȚĂ , echivalențe , s . f . 1. Egalitate de valoare , de semnificație , de sens ; calitatea a ceea ce este echivalent . 2. ( Med . ) Denumire dată unei crize de natură epileptică , care se manifestă sub altă formă decât cea convulsivă . 3. ( Mat . ) Relație simetrică , reflexivă și tranzitivă între elementele unei