Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 7831 - 7840 din aproximativ 8917 pentru UN.

SCIZURĂ

SCIZÚRĂ , scizuri , s . f . ( Anat . ) Șanț adânc care străbate suprafața unor structuri ( oase , creier , viscere ) și le împarte uneori în segmente bine

 

SCIZURITĂ

SCIZURÍTĂ , scizurite , s . f . ( Med . ) Inflamație a unei scizuri

 

SCLAV

SCLAV , - Ă , sclavi , - e , s . m . și f . Persoană lipsită de orice drepturi , aflată în proprietatea deplină a unui stăpân de sclavi pentru care muncește ;

 

SCLERENCHIM

SCLERENCHÍM , sclerenchimuri , s . n . Țesut al unei plante alcătuit din celule moarte , cu membrane

 

SCLEROMETRU

SCLEROMÉTRU , sclerometre , s . n . Instrument pentru determinarea durității unui corp metalic , prin măsurarea rezistenței lui la

 

SCLIVISEALĂ

SCLIVISEÁLĂ , scliviseli , s . f . 1. ( Pop . și fam . ) Sclivisire . 2. ( Concr . ) Strat subțire de tencuială de ciment aplicat pe suprafața unui element de construcție pentru a obține suprafețe netede și impermeabile . - Sclivisi + suf . -

 

SCOICĂ

SCÓICĂ , scoici , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de moluște care au corpul moale , ocrotit de două valve calcaroase , de obicei cenușii , care formează scheletul extern al animalului . 2. Scheletul calcaros al scoicii ( 1 ) ; cochilie . 3. Acoperiș ( de sticlă ) în forma unei cochilii de scoică ( 1 ) sau în formă de evantai , construit la intrarea într - o clădire . 4. Excrescență osoasă care se formează pe chișița sau pe coroana copitei calului și care face ca animalul să șchiopăteze . 5. ( La armele de vânătoare ) Adâncitura închizătorului , în care este înșurubat

 

SCOLIE

SCÓLIE , scolii , s . f . 1. ( În Grecia antică ) Cântec recitat cu acompaniament muzical . 2. ( Livr . ) Notă filologică , istorică , critică sau comentariu pentru înțelegerea textului unui autor din

 

SCOPIT

SCOPÍT , - Ă , scopiți , - te , adj . s . m . 1. Adj . ( Pop . ) Castrat , jugănit . 2. S . m . Membru al unei secte religioase ai cărei adepți se supun castrării ;

 

SCORȚIȘOARĂ

SCORȚIȘOÁRĂ s . f . 1. Scoarța aromatică , de culoare roșcată - cenușie , a scorțișorului , folosită drept condiment și în medicină . 2. ( Reg . ) Vopsea roșie ( obținută din lemnul unui arbore exotic ) . - Scoarță + suf . -

 

SCORBURĂ

... scorburi , s . f . 1. Scobitură ( mare ) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru ; p . ext . trunchi de copac găunos , putrezit . 2. Gaură , văgăună mică într - un

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>