Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUL
Rezultatele 781 - 790 din aproximativ 1409 pentru LOCUL.
... Reg . ; în expr . ) ( sau a ședea etc . ) lipcă ( undeva ) = a sta undeva neclintit , a nu se mișca ( dintr - un loc ) , stingherind pe cineva . A sta lipcă pe capul cuiva = a stărui mult pe lângă cineva . A se ține lipcă ...
... LÍPSĂ , lipsuri , s . f . 1. Faptul de a nu se afla într - un loc ( unde ar fi trebuit să fie în mod obișnuit ) ; absență . 2. Lucru care lipsește dintr - un ansamblu . 3. Faptul de a avea lacune ...
... LOCALIZÁ , localizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) limita , a ( se ) restrânge la un anumit spațiu , la un anumit loc . 2. Tranz . ( Cu privire la opere literare ) A da un caracter local , a adapta la condițiile specifice , istorice , sociale etc . ale ...
... LOCALIZÁT , - Ă , localizați , - te , adj . 1. Care este fixat într - un anumit loc
LOCATÍV , - Ă , locativi , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Caz al flexiunii nominale în unele limbi , care arată locul unde se petrece acțiunea verbului . 2. Adj . Privitor la casele închiriate ; al caselor
... LOCH , lochuri , s . n . Instrument cu care se măsoară distanța parcursă de o navă și viteza de deplasare a acesteia . [ Pr . : loc
... destinația unei scrisori , a unui colet etc . ) În aceeași localitate în care se află și expeditorul . LOCO ^1 - Element de compunere care înseamnă " loc
... LOCOMÓȚIE s . f . 1. Deplasare , mișcare dintr - un loc într - altul . 2. Funcțiune a organismelor vii care constă dintr - un complex de mișcări realizate prin mecanisme și organe speciale , datorită căreia animalele ...
LOCOMOBÍL , - Ă , locomobili , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre mașini ) Care poate fi deplasat la locul de utilizare ( având roți , tălpi , patine etc . ) . 2. S . f . Mașină de forță deplasabilă pe roți , alcătuită dintr - un generator de abur care folosește paie . lemn etc . și un motor , care servește la punerea în mișcare a altor mașini ( agricole , forestiere
LOCOTENÉNT , locotenenți , s . m . 1. Grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului - major ; persoană care are acest grad . 2. ( Înv . ) Persoană care ține locul unui
... undeva ; a sta , a ședea undeva , a domicilia . 2. Tranz . ( Înv . ) A așeza pe cineva într - un loc