Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ERA
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 5852 pentru ERA.
... ÚNIC , - Ă , unici , - ce , adj . 1. Care este unul singur , numai unul în genul , de felul său . 2. Care nu poate fi
... mare faimă ; vestit , ilustru , celebru . 3. Care posedă cunoștințe din toate domeniile , care are o cultură generală vastă . 4. ( Despre unelte , instrumente , aparate ) Care poate fi
VĂRSÁT^2 , - Ă , vărsați , - te , adj . ( Despre mărfuri ) Care se vinde cu amănuntul ( fiind luat dintr - o cantitate mai mare ) ; care nu este preambalat , ci se împachetează în momentul cumpărării . - V. vărsa . VĂRSÁT^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) vărsa . 2. ( Med . ; pop . )
VĂZĂTÓR , - OÁRE , văzători , - oare , adj . ( Rar . ) Care vede ; p . ext . care este sau a fost martor la ceva . - Vedea + suf . -
VACÁNT , - Ă , vacanți , - te , adj . 1. ( Despre posturi , funcții etc . ) Care nu este ocupat de nimeni , fără titular ; liber . 2. ( Jur . ; despre succesiuni ) Care este disponibil și nereclamat de
VALÁBIL , - Ă , valabili , - e , adj . Care este recunoscut , admis , acceptat ca fiind bun , adevărat ,
VALORIFICÁT , - Ă , valorificați , - te , adj . Care este pus în valoare , pentru care s - au depus eforturi spre a primi valoarea maximă ; a cărui valoare este pusă în evidență . V.
VECHI , VÉCHE , vechi , adj . 1. Care există de mult timp , din alte vremuri ; care ține , durează , se face de multă vreme ; făcut de mult . 2. Care a fost întrebuințat mult și este stricat , uzat . 3. ( Rar ) Bătrân . 4. ( Marcând raportul dintre oameni ) Cu care cineva are relații , se cunoaște de multă vreme . 5. Care a îndeplinit în trecut o anumită funcție , a avut o anumită ocupație etc . pe care n - o mai are în prezent . 6. ( Despre ființe ) Care a trăit într - un trecut îndepărtat ; ( despre obiecte , fenomene etc . ) care a existat într - o epocă anterioară ;
... VECHÍME s . f . 1. Faptul de a fi vechi , de a exista de multă vreme ; însușirea , caracterul , starea a ceea ce este vechi . 2. Vreme de demult , timpuri îndepărtate ...
VECÍN , - Ă , vecini , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . Care este , se află , stă alături , în apropiere de cineva sau de ceva . 2. S . m . și f . Persoană care trăiește , locuiește , se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva ; popor , stat etc . care este vecin ( I 1 ) cu alt popor , cu alt stat etc . II. S . m . Țăran aservit stăpânului feudal din Moldova medievală , obligat să facă acestuia prestații în muncă sau să dea contribuții în natură ori în bani ; rumân ,
VECINĂTÁTE , vecinătăți , s . f . I. 1. Starea , situația cuiva sau a ceva care este , se află , locuiește , trăiește alături , în apropiere de altcineva sau de altceva ; raportul dintre doi sau mai mulți vecini . 2. Loc vecin cu cineva sau cu ceva ; împrejurime . 3. Cei care sunt sau locuiesc alături sau în apropiere ( față de alții sau față de un loc dat ) . II. Stare de vecin ( II ) ; vecinie , rumânie ,