Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIC
Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 1482 pentru MIC.
INCURSIÚNE , incursiuni , s . f . 1. ( Mil . ) Acțiune de cercetare , de mică amploare , executată prin surprindere pe teritoriul inamicului de către un grup de militari , în scopul obținerii unor informații , distrugerii unor obiective , capturării de prizonieri , de documente etc . 2. Fig . Cercetare , studiu făcut de cineva într - un subiect străin de preocupările obișnuite , de tema tratată . [ Pr . : - si -
ÍNDIU s . n . Element chimic , metal maleabil , alb - argintiu , care se găsește în cantități mici în blendă și care este folosit la acoperirea suprafețelor metalice , în unele aliaje etc . [ Var . : índium s .
... evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic
INEGALITÁTE , inegalități , s . f . 1. Faptul de a fi inegal , lipsă de egalitate ; neegalitate ; disproporție ; imparitate . 2. Relație matematică între două mărimi sau expresii care arată că una este mai mare sau mai mică decât cealaltă ;
... INÉL , inele , s . n . 1. Cerc mic de metal ( prețios , cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug ...
... fructiferi și ale stejarilor și a cărui larvă provoacă mari pagube ( Malacosoma neustria ) . 3. S . n . Degetul aflat între degetul mijlociu și cel mic
... INFÍM , - Ă , infimi , - e , adj . Extrem de mic
... INFINITEZIMÁL , - Ă , infinitezimali , - e , adj . 1. Foarte mic
INFRASÚNET , infrasunete , s . n . Vibrație mecanică a unui mediu nepercepută de urechea omului ( ci numai cu ajutorul simțului tactil ) , care se propagă sub formă de unde , ca și sunetele , dar având o frecvență mai mică decât a acestora . - Infra - + sunet ( după fr . infra -
INHIBITÓR , - OÁRE , inhibitori , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . Care inhibă , inhibitiv . 2. S . m . Substanță chimică care , adăugat în proporții mici , poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții
INIMIOÁRĂ , inimioare , s . f . 1. Diminutiv al lui inimă ; inimucă , inimuță . 2. Mistrie mică , ascuțită , folosită la netezirea formelor de turnătorie . - Inimă + suf . -