Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP
Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 1246 pentru CORP.
MANIAMÉNT , maniamente , s . n . ( Zool . ) Loc sub pielea corpului unui animal în care se depune de preferință grăsimea . [ Pr . : - ni -
MANÚBRIU , manubrii , s . n . 1. ( Zool . ) Formație tubulară a corpului meduzelor , unde se află orificiul buco - anal . 2. Structură anatomică în formă de
... mai înalt din ierarhia militară din unele țări ; ofițer care are acest grad . 2. Nume care se dădea în Rusia și în Polonia președintelui unui corp
MARMÓTĂ , marmote , s . f . Gen de mamifere rozătoare cu corpul scurt și gros , cu blană cenușie , care hibernează ( Marmota ) ; animal care face parte din acest
... și care este reflectată de aceasta ; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități . 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte ; obiect , corp , element considerat din punctul de vedere al compoziției sale . 3. Domeniu de cunoaștere , de cercetare etc . ; problemă , chestiune . 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în ...
... s . m . 1. Domn sau înalt demnitar scos din funcție . 2. Mic boier sau descendent de mic boier ( fără funcție publică ) . 3. Membru al unui corp
MECÁNIC , - Ă , mecanici , - ce , subst . , adj . I. S . f . 1. Știință care studiază mișcarea sau echilibrul corpurilor sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor ; tehnica procedeelor în care intervin aceste fenomene ; mecanotehnică . 2. Disciplină tehnică al cărei obiect îl constituie construcția și funcționarea mașinilor , îndeosebi a pieselor și a mecanismelor care servesc la transmiterea mișcării . 3. Tratat , manual de mecanică ( I 1 , 2 ) . II. Adj . 1. Care aparține mecanicii ( I ) , privitor la mecanică , de mecanică . 2. ( Și adv . ) Care este pus în mișcare de o mașină sau de un mecanism ; care se face cu ajutorul mașinilor sau al mecanismelor ; mecanizat . 3. ( Și adv . ) Care se realizează fără participarea conștiinței , a voinței ; mașinal , automat . III. S . m . și f . Specialist în mecanică ( I 1 ,
MEDÚZĂ , meduze , s . f . Nume dat mai multor ( specii de ) animale marine din încrengătura celenteratelor , cu corpul gelatinos , transparent , în formă de
MELC , melci , s . m . I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din încrengătura moluștelor , care au corpul moale , de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală , și patru tentacule sensibile , la cap ; bourel , culbec . II. P . anal . 1. Partea osoasă a labirintului urechii interne . 2. Organ sau angrenaj al unor mașini destinat să transmită , să transforme sau să utilizeze în diferite feluri mișcarea de rotație . 3. Prăjitură făcută din aluat încolăcit în spirală , presărat cu nucă dată prin mașină . 4. ( La pl . ) Șuvițe de păr răsucite în formă de inelușe . - Et .
METAMÉR , metamere , s . n . 1. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor , asemănătoare ca structură și așezate succesiv ; segment . 2. Segment primitiv al
METANEFRÍDIE , metanefridii , s . f . ( Biol . ) Organ tubular deschis spre exterior și spre cavitatea generală a corpului la anelide și moluște având funcție excretoare și de expulzare a