Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 7251 - 7260 din aproximativ 8917 pentru UN.

PRESUPUNE

PRESUPÚNE , presupún , vb . III . Tranz . 1. A admite în mod prealabil ( și provizoriu ) că ceva este posibil , real , adevărat ; a fi de părere , a crede , a socoti ; a bănui . 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru , a fi condiționat de . . . ; a implica . - Pre - ^1 + supune ( după fr .

 

PRESURĂ

PRESÚRĂ^2 s . f . Cheag ( folosit la coagularea laptelui ) . PRÉSURĂ^1 , presuri , s . f . Gen de păsări ( cântătoare ) migratoare , de mărimea unei vrăbii , cu ciocul scurt și gros , cu coada lungă și bifurcată , cu spatele brun și dungat ( Emberiza ) ; pasăre care face parte din acest gen . - Et .

 

PRESURIZA

PRESURIZÁ , presurizez , vb . I . Tranz . A menține o presiune normală într - o incintă etanșă ; a menține o anumită presiune în elementele ermetic închise ale unui

 

PRETENȚIE

PRETÉNȚIE , pretenții , s . f . 1. Revendicare a unui drept ; drept pe care și - l revendică cineva . 2. Convingere ( nejustificată ) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți ; ( la pl . ) , aere de superioritate , ifose . 3.

 

PRETENSIONARE

PRETENSIONÁRE , pretensionări , s . f . Operație prin care se realizează o stare inițială de întindere sau de comprimare în materialul unei piese , înainte de aplicarea sarcinilor funcționale . [ Pr . : - si - o - ] - După engl .

 

PRETEXT

... PRETÉXT , pretexte , s . n . Motiv ( neîntemeiat sau neadevărat ) invocat ca justificare a unei acțiuni sau pentru a escamota un

 

PRETORIU

PRETÓRIU , pretorii , s . n . 1. ( La romani ) Reședința pretorului , sala în care pretorul își exercita funcțiile judecătorești . 2. ( Înv . ) Sală de judecată ( în incinta unui tribunal ) ; p . gener . tribunal . 3. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Sfat domnesc format din sfetnicii apropiați ai

 

PREVALA

PREVALÁ , prevalez , vb . I . ( Livr . ) 1. Intranz . A avea preponderență ; a predomina . 2. Refl . A se folosi de ceva , a face uz de ceva în vederea realizării unui

 

PREVENI

PREVENÍ , prevín , vb . IV . Tranz . 1. A atrage cuiva atenția asupra consecințelor ( negative ale ) unor acțiuni ; a informa în prealabil ; a avertiza , a prevesti . 2. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva ( neplăcut ) ; a preîntâmpina . 3. ( Rar ) A împlini dinainte dorințele

 

PREVESTI

PREVESTÍ , prevestesc , vb . IV . Tranz . 1. A anunța , a vesti apariția în viitor a unor evenimente , fenomene etc . 2. ( Înv . și pop . ) A preveni ( 1 ) . - Pre ^1 - +

 

PREZBITERIU

PREZBITÉRIU , prezbiterii , s . n . Locuința unui preot paroh (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>