Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAPT

 Rezultatele 721 - 730 din aproximativ 1909 pentru FAPT.

EROISM

EROÍSM s . n . Capacitatea de a săvârși fapte mari ; vitejie ; fel de a acționa specific unui erou ; spirit eroic ,

 

EROU

ERÓU , eroi , s . m . 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie , prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă . 2. Personaj principal al unei opere literare . 3. ( În mitologia greco - romană ) Semizeu , persoană născută dintr - o zeitate și o ființă pământeană , înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale

 

ETERNITATE

ETERNITÁTE s . f . Faptul de a fi etern ( 1 ) ; existență infinită în timp ; durată nelimitată ,

 

EURISTIC

EURÍSTIC , - Ă , euristici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre procedee metodologice ) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi . 2. S . f . ( Rar ) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi ; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul . [ Pr . : e -

 

EVENIMENT

... EVENIMÉNT , evenimente , s . n . 1. Întâmplare importantă , fapt de mare însemnătate . 2. ( În teoria informației ) Orice fenomen local și instantaneu sau stare locală și instantanee . 3. ( Mat . ) Noțiune de bază din domeniul teoriei ...

 

EVIDENȚĂ

EVIDÉNȚĂ , evidențe , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi evident , caracterul a ceea ce este evident ; certitudine . 2. Activitate care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr - un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor , fenomenelor , lucrurilor , bunurilor , persoanelor etc . din punct de vedere cantitativ și

 

EVOCA

EVOCÁ , evóc , vb . I . Tranz . A aduce în conștiință fapte , evenimente , împrejurări etc . trecute ; a zugrăvi prin cuvinte imaginea unui lucru cunoscut , dar petrecut

 

EVOCARE

EVOCÁRE , evocări , s . f . Faptul de a evoca ; amintire , aducere - aminte , evocație . V.

 

EXCREȚIE

EXCRÉȚIE , excreții , s . f . Faptul de a excreta ; proces de eliminare a produșilor rezultați din procesele de dezasimilație ale organismului

 

EXECUȚIE

EXECÚȚIE , execuții , s . f . 1. Faptul de a executa ; executare . 2. Încasare forțată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale . 3. Aducere la îndeplinire a unei sentințe de condamnare la moarte . 4. Ducere la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești referitoare la evacuarea unei locuințe , la atribuirea copiilor în caz de divorț etc . [ Pr . : eg -

 

EXEMPLU

... servește drept model , ceea ce servește pentru a ilustra ceva ; persoană care , prin calitățile sale , poate servi drept model ; pildă . 2. Caz sau fapt

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>