Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 7161 - 7170 din aproximativ 15906 pentru 1.

DESPICĂTURĂ

... DESPICĂTÚRĂ , despicături , s . f . 1

 

DESPICA

... DESPICÁ , despíc , vb . I . 1. Tranz . A tăia , a sparge de - a lungul , desfăcând în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . și ...

 

DESPIEPTĂNAT

... DESPIEPTĂNÁT , - Ă , despieptănați , - te , adj . Cu pieptănătura desfăcută , cu părul deranjat . - Des ^1

 

DESPINTECA

... DESPINTECÁ , despíntec , vb . I . Tranz . ( Rar ) A spinteca . - Des ^1

 

DESPIRONI

... DESPIRONÍ , despironesc , vb . IV . Refl . și tranz . ( Rar ) A ( se ) desprinde din piroane . - Des ^1

 

DESPLETIT

... DESPLETÍT , - Ă , despletiți , - te , adj . 1

 

DESPOȚIE

... DESPOȚÍE , despoții , s . f . 1

 

DESPODOBI

... DESPODOBÍ , despodobesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( - și ) scoate podoabele . - Des ^1

 

DESPOT

... DESPÓT , despoți , s . m . 1. ( În antichitate și în evul mediu ) Conducător cu puteri discreționare ; tiran . 2. ( În Imperiul Bizantin ) Guvernator autonom al unei provincii , al unui ținut . [ Acc . și ...

 

DESPOTAT

... DESPOTÁT , despotate , s . n . 1

 

DESPOTISM

... DESPOTÍSM s . n . Regim politic caracterizat prin puterea nelimitată și guvernarea arbitrară , neîngrădită de nici o lege , a despotului ; absolutism , tiranie , autocrație ; despoție ( 1

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>