Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 7041 - 7050 din aproximativ 8917 pentru UN.
PLEDÁ , pledez , vb . I . Intranz . și tranz . A vorbi în fața unei instanțe judecătorești ( ca avocat ) , apărând cauza uneia dintre
PLEDÁNT , - Ă , pledanți , - te , adj . Care pledează o cauză în fața unei instanțe
PLEISTOCÉN , - Ă , pleistoceni , - e s . n . , adj . 1. S . n . Prima epocă a cuaternarului , caracterizată prin alternanțe de intervale reci cu perioade calde , prin răspândirea în regiunile temperate a unor specii de mamifere ca elefanții , rinocerii etc . și , mai ales , prin apariția omului . 2. Adj . Care aparține epocii pleistocene ( 1 ) , privitor la această epocă . [ Pr . : ple -
PLENIPOTENȚIÁR , plenipotențiari , s . m . , adj . ( Persoană ) care reprezintă în anumite împrejurări conducerea unui stat pe lângă guvernele altor țări și care are în această calitate puteri depline ; plenipotent . [ Pr . : - ți -
PLEONÁSM , pleonasme , s . n . Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte , construcții , propoziții etc . cu același înțeles . [ Pr . : ple -
... PLESCĂÍ , pléscăi , vb . IV . Intranz . 1. A mânca cu zgomot ; a scoate un sunet caracteristic , desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul - gurii ( în semm de plăcere ) ; a pleoscăi . 2. A scoate ... tare ; a pleoscăi . 3. ( Despre lichide , substanțe vâscoase etc . ) A se lovi sau a fi lovit de sau cu un corp tare , producând un
PLESCÁVIȚĂ , plescavițe , s . f . ( Pop . ) 1. Numele unor boli de piele care se manifestă prin bube , răni , puroi ; spuzeală , erupție . 2. ( Bot . ; în forma plescaiță ) Plantă erbacee cu frunze ovale , târâtoare , cu flori albe , care crește prin locuri umede și umbroase ( Malachium aquaticum ) . [ Var . : plescáiță s .
... vârf . 3. Compus : pliscul - cocorului ( sau - cucoarei ) = mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori roșii sau albe și cu fructul ascuțit ca un
PLÍTĂ , plite , s . f . Placă de fontă , cu ochiuri acoperite cu rotițe , care constituie partea de deasupra a unei mașini de gătit ; p . ext . mașină de
... Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei ; ( astăzi , fam . ) dar , cadou ( făcut adesea pentru un serviciu , o favoare ) . 2. ( Înv . ) Jertfă , ofrandă . 3. ( Și în sintagma plocon de nume ) Denumire dată , în evul mediu , în țările române , unor dări sau ...
PLOIÉR , ploiere , ( 1 ) s . n . , ploieri , ( 2 ) s . m . 1. S . n . ( Reg . ) Umbrelă . 2. S . m . Pasăre călătoare , de mărimea unei turturele , cu fruntea bombată , cu picioare lungi , lipsite de degetul posterior , cu coada scurtă și cu pene variat colorate , care trăiește la marginea bălților ( Charadrius apricarius ) . [ Pr . : plo - ier ] - Ploaie + suf . -