Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MULTE

 Rezultatele 701 - 710 din aproximativ 1500 pentru MULTE.

INCINTĂ

INCÍNTĂ , incinte , s . f . 1. Spațiu ( mare ) închis în interiorul unei construcții . 2. Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții , de amenajări . 3. ( În sintagma ) Incintă acustică = casetă de lemn de construcție specială în care sunt fixate unul sau mai multe difuzoare în scopul ameliorării caracteristicilor acustice ale acestora ;

 

INCOMPLET

INCOMPLÉT , - Ă , incompleți , - te , adj . Care nu este complet , întreg ; căruia îi lipsește una sau mai multe dintre părțile sale componente ; cu lipsuri , necomplet . [ Var . : incompléct , - ă

 

INDIGO

INDIGÓ , indigouri , s . n . , adj . invar . 1. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , cuprinsă între albastru și violet . 2. Adj . Care are culoarea descrisă mai sus . 3. S . n . Materie colorantă albastru - închis , extrasă din frunzele mai multor plante tropicale sau obținută sintetic din anilină sau din acid antranilic și folosită pentru vopsirea lânii și a bumbacului . 4. S . n . Hârtie - carbon ; plombagină . [ Var . : indigóu s .

 

INDIVIZIUNE

INDIVIZIÚNE s . f . ( Jur . ) Drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au pe cote - părți , asupra unor bunuri privite ca o totalitate nedivizată . [ Pr . : - zi -

 

INFERA

INFERÁ , inferez , vb . I . Intranz . ( Rar ) A trage o concluzie generală din mai multe fapte

 

INIMOS

... INIMÓS , - OÁSĂ , inimoși , - oase , adj . 1. Curajos ; viteaz . 2. Bun , mărinimos , generos . 3. Care suferă , care se consumă pentru ceva mai mult

 

INTENSIV

INTENSÍV , - Ă , intensivi , - e , adj . 1. Care are ( o mare ) intensitate ; care se face în ritm viu , încordat . 2. ( Despre mărimi caracteristice unui sistem fizic ) Care , prin compunerea mai multor sisteme identice , își păstrează valoarea

 

INTERACȚIUNE

INTERACȚIÚNE , interacțiuni , s . f . 1. Formă de legătură a obiectelor , a fenomenelor etc . , manifestată printr - o influențare , condiționare sau acțiune cauzală reciprocă . 2. ( Fiz . ) Acțiune reciprocă între două sau mai multe corpuri , sisteme fizice , fenomene

 

INTERATOMIC

INTERATÓMIC , - Ă , interatomici , - ce , adj . Care se află sau care se exercită între doi sau mai mulți

 

INTERCOMUNICAȚIE

INTERCOMUNICÁȚIE s . f . Comunicație între două sau mai multe puncte ;

 

INTERCONECTA

INTERCONECTÁ , interconectez , vb . I . Tranz . A stabili căi de transferare a energiei electromagnetice între două sau mai multe sisteme care funcționau înainte independent unele de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>