Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VOCALĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 125 pentru VOCALĂ.
GLÓTĂ , glote , s . f . Porțiunea cea mai îngustă a laringelui , cuprinsă între cele două coarde
GRAV , - Ă , gravi , - e , adj . 1. Care este extrem de important prin consecințele neplăcute pe care le poate avea , care poate avea urmări rele ; p . ext . important . 2. ( Despre oameni , despre figura , privirea sau manifestările lor ) Foarte serios , sever ; solemn . 3. ( Despre voce , sunete , ton , timbru ) Care se află la registrul cel mai de jos ; jos , profund , adânc , gros . 4. ( În sintagma ) Accent grav = accent ( orientat oblic de la stânga la dreapta ) purtat în unele limbi de o vocală
HIÁT , hiaturi , s . n . 1. Întâlnire a două vocale pronunțate succesiv în silabe diferite , acestea făcând parte fie din același cuvânt , fie din cuvinte diferite . 2. Fig . Discontinuitate , pauză , întrerupere , gol . [ Pr . : hi - at . - Var . : hiátus s .
HIPERMÉTRU , hipermetri , s . m . Vers antic cu o silabă suplimentară care , în rostire , se elimină înaintea cuvântului următor , dacă acesta începe cu o
I ^2 interj . ( Adesea prelungit sau repetat ) Exclamație care exprimă surprindere , mulțumire , admirație , dezaprobare etc . - Onomatopee . I ^1 s . m . invar . A unsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( cea mai închisă ( 8 ) vocală , nerotunjită ( 2 ) , din seria anterioară (
IER , ieruri , s . n . Numele a două litere din alfabetul chirilic ; vocală scurtă notată cu aceste
IODIZÁRE , iodizări , s . f . ( Fon . ) Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot ; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă ; iotacizare , iotacism ( 2 ) . - V.
IOTACIZÁRE , iotacizări , s . f . ( Fon . ) Palatalizare a unei consoane sub influența unui iot ; apariția unui iot înaintea unei vocale anterioare la început de cuvânt sau de silabă ; iodizare , iotacism ( 2 ) . - V.
ISÓN , isoane , ( rar ) s . n . Sunet prelungit , folosit în scopul acompanierii unei melodii vocale sau
LAMÉNTO , lamentouri , s . n . Piesă muzicală populară sau cultă , preponderent vocală , cu caracter de
LARÍNGE , laringe , s . n . ( Anat . ) Partea superioară a traheii , formată din mai multe cartilaje , în structura căreia intră și coardele vocale ;