Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERB
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 105 pentru VERB.
NEPREDICATÍV , - Ă , nepredicativi , - e , adj . ( Despre verbe ) Care nu poate forma ( singur ) predicatul . - Ne - +
ÓBLU , OÁBLĂ , obli , oable , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Pop . ) Care se prezintă ca o linie dreaptă ; fără cotituri , drept . 2. ( Despre mers ) Încet și uniform . II. Adv . ( Pop . ) În linie dreaptă ; drept ; p . ext . ( în legătură cu verbe de mișcare ) fară înconjur , fără ocol ,
OTROCÓL , otrocoale , s . n . ( Reg . ; în legătură cu verbele " a da " , " a face " ) Ocol , târcol , raită ; vraiște ,
PEȘÍN adv . 1. ( Pop . și fam . ; de obicei în legătură cu verbe ca " a da " , " a plăti " ) În numerar , cu plata pe loc . 2. ( Înv . ) Îndată , imediat , numaidecât . [ Var . : ( înv . ) peșím
PERFÉCT , - Ă , perfecți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care întrunește în gradul cel mai înalt toate calitățile cerute ; desăvârșit . 2. ( Adesea adverbial ) Absolut , deplin , complet , total . II. S . n . Timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut ;
... PERFECTIVIZÁ , perfectivizez , vb . I . Tranz . ( Gram . ) A face ca un verb
PERFECTIVIZÁT , - Ă , perfectivizați , - te , adj . ( Despre verbe ) Care a devenit perfectiv . - V.
PÉSTE prep . ( Semnifică ideea de suprapunere , de aplicare etc . , directă sau mediată , prin extensiune ) I. ( Introduce complemente circumstanțiale de loc ) 1. ( In legătură cu verbe de mișcare , arată că un obiect se așază , se aplică sau cade deasupra altuia ) Ploaia cade peste noi . 2. ( În legătură cu substantive care arată suprafața , întinderea ) Pe tot cuprinsul ; de - a lungul . Alerga peste câmpuri . 3. Deasupra . Se apleacă peste el . 4. Pe deasupra ; dincolo de . . . Sare peste gard . II. ( Introduce complemente circumstanțiale de timp ) 1. ( În legătură cu substantive însoțite de numerale , adverbe sau pronume și adjective nehotărâte ) După . . . Peste un ceas . 2. ( În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative ) În timpul , în cursul . Peste zi lucrează . 3. Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două cuvinte identice , exprimă ideea de superlativ ) Pune întrebări peste întrebări . 2. ( În legătură cu numerale , arată depășirea unei cantități ) Mai mult decât . Peste o mie de oameni . IV. ( Introduce complemente indirecte ) Asupra . S - a făcut stăpână peste toate . - Pre ( = pe ) +
PIEZÍȘ , - Ă , pieziși , - e , adj . , adv . 1. ( Care este ) aplecat într - o parte , oblic , diagonal ; p . ext . strâmb . 2. ( Care se află ) în sau cu pantă ( foarte ) repede . 3. Fig . ( Care este , se face etc . ) ocolit , indirect ; p . ext . ( care are loc ) ( pe ) ascuns , ( pe ) furiș , tainic . 4. ( În legătură cu verbe ca " a privi " , " a se uita " etc . sau cu substantive ca " privire " , " ochi " ) ( Care este , se face etc . ) lateral , dintr - o sau într - o parte ; ( care este ) sașiu , cruciș ; fig . ( în mod ) bănuitor , iscoditor . - Piez ^2 + suf . -
POST ^3 , posturi , s . n . 1. Interdicție de a mânca unele alimente ( de origine animală ) prescrisă credincioșilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului . 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească . POST ^2 , posturi , s . n . 1. Funcție , slujbă . 2. Loc unde se găsește o formație militară ( restrânsă ) care execută un ordin ; p . ext . formația militară respectivă . 3. Instalație utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice . Post telefonic . 4. Categorie în care sunt înscrise într - o evidență contabilă sume de bani , materiale etc . ; rubrica corespunzătoare dintr - un registru de contabilitate . POST ^1 - Element de compunere care înseamnă " după " , " ulterior " și care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor
... POSTVERBÁL , postverbale , s . n . ( Lingv . ) Substantiv provenit dintr - un verb