Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UMBLA
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 118 pentru UMBLA.
... LEGĂNÁT^2 , - Ă , legănați , - te , adj . 1. ( Despre felul de a umbla ) Care se mișcă ritmic într - o parte și în alta ; bălăbănit ^2 . 2. Fig . ( Despre voce , vorbe ) Tărăgănat . - LEGĂNÁT^1 s . n . Faptul de a ...
... LÉLA adv . A umbla
LÍPA interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci . [ Var . : lip interj . ] -
... cineva . A se ține lipcă de cineva = a însoți pe cineva peste tot ( stingherindu - l cu prezența sa ) . A umbla
MĂNUNCHIÁȘ , mănunchiașe , ( 1 ) s . n . , mănunchiași , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Diminutiv al lui mănunchi ( 1 ) . 2. S . m . ( Reg . ) Persoană care umblă în urma secerătorului sau a cosașului și strânge în mănunchiuri păioasele . - Mănunchi + suf . -
MÁMĂ , mame , s . f . 1. Femeie considerată în raport cu copiii ei , nume pe care i - l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa ; maică , muică , mamaie , mamacă , neneacă . 2. ( La voc . ) Termen ( afectuos ) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau , p . ext . unei persoane mai tinere . Florico , mamă , să ne scrii ! . 3. ( În sintagmele ) Mamă mare ( sau , pop . , bătrână , bună ) = bunică . Mamă soacră = soacră . 4. Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( în vârstă ) . 5. Compus : mama ( sau muma ) - pădurii ( sau pădurilor ) = a ) Personaj din mitologia populară , închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea , care umblă prin păduri , cântând sau bocind , ademenind copii sau chiar mâncând oameni ; b ) plantă erbacee , parazită , cu tulpina fără frunze , acoperită cu solzi și cu flori purpurii ( Latharea squamaria ) . 6. Fig . Izvor , cauză . [ Var . : ( reg . ) múmă s .
MERGĂTÓR , - OÁRE , mergători , - oare , adj . ( Și substantivat ; astăzi rar ) Care se deplasează dintr - un loc în altul , care
MOCĂÍT , - Ă , mocăiți , - te , adj . , s . m . și f . 1. ( Persoana ) care lucrează încet , fără spor , care acționează sau umblă încet . 2. ( Persoană ) care își pierde vremea cu nimicuri . [ Pr . : - că - it ] - V.
... MOMÍȚĂ^3 s . f . v . moimiță . MOMÍȚĂ^2 , momițe , s . f . A umbla cu chichițe și momițe ( Pop . ; în expr . ) = a încerca să înșele pe cineva . - Et . nec . Cf . %momi . % MOMÍȚĂ^1 , momițe , s . f . ( Pop ...
... 3 mușiuiesc , vb . IV. Intranz . ( Reg . ; despre unele animale ) A scotoci cu botul pentru a găsi de mâncare , a umbla
NECĂLCÁT , - Ă , necălcați , - te , adj . 1. ( Despre haine , rufe etc . ) Care nu este călcat cu fierul ; șifonat , mototolit , boțit . 2. ( Despre locuri , drumuri etc . ) Care nu a fost sau nu poate fi străbătut , unde nu a ajuns , pe unde nu a umblat încă nimeni ; neatins de picior ( de om ) , neumblat . - Ne - +