Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUPTĂ

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 130 pentru RUPTĂ.

INDISOLUBIL

INDISOLÚBIL , - Ă , indisolubili , - e , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi desfăcut , rupt , destrămat , care este de

 

INSULĂ

ÍNSULĂ , insule , s . f . 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă , situată fie într - un ocean , mare sau lac , fie în cadrul albiei unei ape curgătoare . 2. ( În sintagma ) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă , având aspectul unei insule ( 1 ) ;

 

JERPELI

... JERPELÍ , jerpelesc , vb . IV . Refl ( Despre îmbrăcăminte , cărți etc . ) A se învechi și a se rupe

 

JERPELIT

JERPELÍT , - Ă , jerpeliți , - te , adj . ( Despre îmbrăcăminte , cărți etc . ) Învechit și rupt ^2 , uzat ; degradat , zdrențuit , jigărit . V.

 

LACERA

... LACERÁ , lacerez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A sfâșia , a rupe

 

LACERAT

LACERÁT , - Ă , lacerați , - te , adj . ( Livr . ) Rupt în bucăți . - V.

 

LEMN

LEMN , lemne ( 2 , 3 ) s . n . 1. Țesut conducător al unor plante superioare , alcătuit din trahee , parenchim și fibre cu lignină , folosit ca material de construcție , drept combustibil etc . 2. Tulpina și ramurile unui arbore ( sau arbust ) tăiat , servind pentru construcții , drept combustibil etc . ; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore ( sau unui arbust ) . 3. ( Înv . și pop . ) Copac ,

 

LEPĂDA

... a alunga . 2. Tranz . A părăsi ceva ( pentru totdeauna și de bună voie ) , a renunța la . . . 3. Refl . A rupe

 

LIGAMENTOPLASTIE

LIGAMENTOPLASTÍE , ligamentoplastii , s . f . ( Med . ) Procedeu chirurgical de refacere a ligamentelor rupte sau relaxate ale unei articulații . - Ligament +

 

MÂNCA

... și a - l înghiți ; a folosi în alimentație , a consuma . 2. ( Despre animale și despre păsări sălbatice ) A rupe prada în bucăți , a sfâșia ( și a devora ) . 3. ( Despre insecte ) A pișca , a ciupi . 4. ( Precedat ...

 

MÂNJEALĂ

MÂNJEÁLĂ , mânjeli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) mânji . 2. Murdărie . 3. ( Reg . ) Amestec de lut și de baligă , cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui . 4. Un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe , cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut . - Mânji + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>