Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRONUNȚAT
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 86 pentru PRONUNȚAT.
SÂSÂÍ , s ? sâi , vb . IV . Intranz . 1. ( Mai ales despre gâște , șerpi ) A scoate un sunet asemănător unui " s " prelungit . 2. ( Despre oameni ) A vorbi defectuos , pronunțând " s " în loc de " ș " sau deformând unele sunete ; a vorbi peltic . - Formație
... 1. Tranz . și refl . A ( i se ) toci încălțămintea ( într - o parte ) ; a ( se ) deforma . 2. Tranz . Fig . A pronunța
SCHINGIUÍT^2 , - Ă , schingiuiți , - te , adj . 1. ( Despre ființe ) Care a fost supus la ( mari ) suferințe fizice ; chinuit , torturat . 2. Fig . ( Despre cuvinte , limbă , vorbire etc . ) Pronunțat , scris sau reprodus incorect ; deformat , schimonosit . - SCHINGIUÍT^1 s . n . Faptul de a schingiui . - V.
... a lăsa să se vadă , a da la iveală . Scot capul pe geam . 2. A rosti sunete , a pronunța cuvinte ; a striga , a țipa . 3. A născoci , a scorni , a inventa . 4. ( Despre păsări ...
SENTÍNȚĂ , sentințe , s . f . 1. Hotărâre , decizie a unui tribunal , pronunțată în primă instanță . 2. Maximă , aforism ,
... SIGMATÍSM s . n . Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța
SILÁBĂ , silabe , s . f . Segment fonetic alcătuit dintr - unul sau din mai multe foneme pronunțate printr - un singur efort
SLOVENÍ , slovenesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) A citi cu greu , pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă ; a
SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al
... zdrobi , a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire ; p . ext . a bate tare pe cineva . 2. Fig . A pronunța
TERȚ , - Ă , terți , - e , adj . , s . m . 1. Adj . Care vine în rândul al treilea ; al treilea . 2. S . m . ( Jur . ) Persoană care nu figurează ca parte în acte , în litigii sau în convenții nici direct , nici prin reprezentare și față de care actul juridic ori hotărârea pronunțată în cauză nu produce efecte . 3. S . m . ( Log . ; în sintagma ) Terțul exclus = principiu fundamental al gândirii , conform căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals în același timp și sub același raport , o a treia posibilitate fiind