Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARGINE
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 198 pentru MARGINE.
DANTELÁ , dantelez , vb . I . Tranz . A tăia , a cresta marginea unui lucru , dându - i aspectul unei
DANTELÚRĂ , danteluri , s . f . 1. Ornamentație arhitectonică constând din crestături , colțișori , zimți etc . 2. Totalitatea crestăturilor de pe marginea
DEGAJAMÉNT , degajamente , s . n . 1. Încăpere care servește ca spațiu de comunicație între încăperile unui apartament ori ale unei clădiri publice sau între interiorul unei clădiri și exteriorul ei . 2. Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei , care servește pentru depozitarea decorurilor , recuzitei
DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă
DIFRÁCȚIE , difracții , s . f . Mod de propagare a undelor de lumină , radio , acustice etc . în spatele unui obstacol , prin ocolirea marginilor lui și prin abaterea aparentă de la traiectoria
DIG , diguri , s . n . Construcție de piatră , de pământ sau de beton , făcută în lungul unei văi , la marginea unei ape , pe țărmul sau spre largul mării etc . , pentru a apăra un loc de inundație , pentru a izola anumite porțiuni de teren , pentru a corecta albia unui curs de apă , a reduce forța valurilor
DINȚÁ , dințéz , vb . I . Tranz . A face dinți ( 2 ) pe marginea unui
DÍNTE , dinți , s . m . 1. Fiecare dintre organele osoase mici , acoperite cu un strat de smalț , așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe , a mesteca și a fărâmița alimentele ; p . restr . fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor . 2. Fiecare dintre crestăturile , zimții , proeminențele ( ascuțite și regulate ) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ;
... DÚNGĂ , dungi , s . f . 1. Linie vizibilă pe un fond de altă culoare . 2. Muchie a unui lemn cioplit . 3. Margine
EPICONTINENTÁL , - Ă , epicontinentali , - e , adj . ( Despre mări , regiuni etc . ) Situat la marginea sau în interiorul unui
FAG , fagi , s . m . Copac înalt cu coaja netedă , alburie sau cenușie și cu lemnul tare , cu frunze ovale , netede , lucioase , cu perișori fini pe margini ( Fagus