Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGI
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 84 pentru LEGI.
PROVÍNCIE , provincii , s . f . 1. Unitate geografică sau administrativă dintr - o țară ; regiune , ținut . 2. Teritoriu cucerit de romani în afara Italiei și supus legilor și organizării romane . [ Var . : ( înv . ) provínție s .
RĂUFĂCĂTÓR , - OÁRE , răufăcători , - oare , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care face sau aduce ( mult ) rău altora , care contravine legilor morale și sociale ; făcător de rele . - Rău +
SÁLICĂ adj . Legea salică ( În sintagma ) = culegere medievală de norme de drept bazate pe obiceiul pământului , aparținând francilor de pe teritoriul
SILVOBIOLOGÍE s . f . Ramură a silviculturii care studiază procesele și legile de viață ale pădurii . [ Pr . : - bi -
SONOMÉTRU , sonometre , s . n . Dispozitiv folosit la verificarea legilor de vibrație a coardelor , pentru a compara înălțimea a două sunete sau pentru a măsura un
SUPRANATURÁL , - Ă , supranaturali , - e , adj . Care pare mai presus de forțele și legile naturii sau în contradicție cu acestea ; care pare în afara naturii , a lumii percepute prin simțuri ; care este atribuit unor forțe miraculoase ; miraculos ,
TALIÓNIC , - Ă , talionici , - ce , adj . Potrivit legii talionului . [ Pr . : - li - o - ] - Talion + suf . -
TAXONOMÍE s . f . 1. Știința legilor de clasificare . 2. Studiul unei grupe de animale sau de plante din punctul de vedere al clasificării și descrierii speciilor . [ Var . : taxinomíe s .
TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -
TONALITÁTE , tonalități , s . f . I. 1. Ansamblul legilor care stau la baza gamelor . 2. ( Lingv . ) Înălțime caracteristică a unei vocale în scara normală a tonurilor . II. 1. Ton ^2 ( II 1 ) . 2. Ton ^2 ( II
VIITOROLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studierea legilor și metodelor noi de previziune a viitorului ; știința viitorului , futurologie . [ Pr . : vi -