Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IZOLA
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 122 pentru IZOLA.
FONOIZOLÁNT , - Ă , fonoizolanți , - te , adj . Care izolează fonic . [ Pr . : - no - i - ] - Fon [ ic ] +
FRAGMÉNT , fragmente , s . n . Bucată , parte , frântură , fracțiune dintr - un tot ; parte izolată dintr - o scriere sau rest dintr - o operă pierdută ori
GRĂÚNTE , grăunți , s . m . 1. Sămânța unor plante , mai ales a cerealelor ; bob ^1 , boabă . 2. Mic obiect asemănător cu un grăunte ( 1 ) , izolat dintr - o masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr - un obiect mai mare . Grăunte de sare . 3. Cristal metalic de formă neregulată care rezultă dintr - un cristal elementar în urma solidificării sau a tratamentelor termice . [ Var . : grăúnț s . n . , grăúnță s . f . ] - Refăcut din pl . grăunți ( <
IDÉE , idei , s . f . 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice ; noțiune , concept . 2. Principiu , teză cuprinzătoare , teză fundamentală , concepție , gândire , fel de a vedea . 3. ( În expr . ) Idee fixă = imagine , gând delirant izolat , intens și durabil , lipsit de rațiune . 4. ( În expr . ) O idee ( de . . . ) = o cantitate mică , redusă etc . O idee mai
IDIOBLÁST , idioblaste , s . n . ( Bot . ) Celulă vegetală , fără clorofilă , care apare izolată printre celule de alt tip . [ Pr . : - di -
INDIVIDUALÍSM s . n . 1. Denumire generică pentru concepțiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat , independent de societate . 2. Atitudine a celui care subordonează interesele obștești celor personale , care este preocupat exclusiv de propria persoană . [ Pr . : - du -
INDIVIDUALÍST , - Ă , individualiști , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se izolează de interesele , de preocupările colective ; ( adept ) al individualismului ; p . ext . ( om ) egoist . 2. Adj . Care se referă la individualism , care aparține individualismului . [ Pr . : - du -
... INSONORIZÁ , insonorizez , vb . I . Tranz . ( Tehn . ) A izola
IZOLATÓR , - OÁRE , izolatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care izolează , 2. S . n . Corp , material rău conducător de electricitate sau de căldură ; piesă fabricată dintr - un astfel de material . care servește la
LĂTURÁLNIC , - Ă , lăturalnici , - ce , adj . Care este așezat , se află la o parte , la o margine ; lateral ; colateral ; ( despre drumuri , străzi etc . ) izolat , dosnic ;
LAZARÉT , lazarete , s . n . ( Rar ) Spital izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală