Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FINĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 200 pentru FINĂ.
DÉBIT^2 , debite , s . n . 1. Datorie pe care o are o persoană creditată . 2. Coloană într - un registru de contabilitate sau într - un extras dintr - un asemenea registru , în care se înscriu sporurile de activ sau , respectiv , reducerile de pasiv ; ( concr . ) sumă înscrisă în această coloană . DÉBIT^1 , debite , s . n . 1. Tutungerie . 2. ( Înv . ) Vânzare , desfacere continuă de mărfuri cu amănuntul . 3. Cantitatea de fluid sau de pulbere fină care trece , într - o unitate de timp , printr - o secțiune a unei albii , a unei conducte sau a unui
... DELICÁT , - Ă , delicați , - te , adj . 1. ( Despre ființe și lucruri , cu privire la forma , la aspectul lor ) Fin , gingaș , subțirel , grațios ; p . ext . fragil ; ( despre ființe ) plăpând , șubred , slăbuț . 2. De calitate bună ( în ceea ce privește finețea materialului și a execuției ...
... DELICATÉSĂ , delicatese , s . f . ( Mai ales la pl . ) Aliment fin
DIAFÁN , - Ă , diafani , - e , adj . ( În limbaj poetic ) Foarte puțin dens , foarte subțire , lăsând să străbată lumina , fără a permite distingerea clară a formelor și a contururilor ; ( despre față și mâinile omului ) cu pielea fină , delicată , palidă ( lăsând să se străvadă vinișoarele albastre ) . [ Pr . : di -
EBENÍST , - Ă , ebeniști , - ste , s . m . și f . 1. Tâmplar specializat în placarea mobilei ; p . ext . tâmplar care execută lucrări de tâmplărie fină ; artizan de mobilier . 2. Persoană care confecționează sau vinde obiecte din lemn de
... ETÉRIC , - Ă , eterici , - ce , adj . 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului ( 1 ) . 2. Fig . Subtil , fin
... EXTRAFÍN , - Ă , extrafini , - e , adj . De o calitate superioară ; foarte fin
FAG , fagi , s . m . Copac înalt cu coaja netedă , alburie sau cenușie și cu lemnul tare , cu frunze ovale , netede , lucioase , cu perișori fini pe margini ( Fagus
... FELÉNDREȘ s . n . ( Înv . ) Sortiment de postav fin
FEREGEÁ , feregele , s . f . 1. Manta ori pelerină din stofă fină și subțire sau din mătase , purtată odinioară de boieri sau de soțiile lor peste îmbrăcămintea obișnuită . 2. Văl cu care femeile musulmane își acoperă
FIBRILÁR , - Ă , fibrilari , - e , adj . Care aparține unei fibre ( 3 ) , cu aspect de fibră (