Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIBRĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 174 pentru FIBRĂ.
ETIRÁRE , etirări , s . f . ( Tehn . ) 1. Operație de tragere a metalelor în fire ; trefilare . 2. Operație de întindere a fibrelor sintetice în scopul orientării macromoleculelor și al creșterii rezistenței lor . - V.
FIBROLEMNÓS , - OÁSĂ , fibrolemnoși , - oase , adj . Care este constituit din fibre de lemn . - Fibro [ s ] +
FIBROMATÓS , - OÁSĂ , fibromatoși , - oase , adj . ( Med . ; despre țesuturi ) Care prezintă fibre ( 3 )
FILÁ , filez , vb . I . 1. Tranz . A răsuci fibrele dintr - un material textil ( bumbac , cânepă etc . ) pentru a - l transforma în fire ; a toarce . 2. Tranz . A răsfira în mână , încet și una câte una , cărțile de joc ( astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus ) . 3. Tranz . A tăia într - un anumit fel șuvițe dintr - un păr prea des . 4. Tranz . A desfășura încetul cu încetul lanțul ancorei , o parâmă etc . ( în momentul acostării sau plecării navei ) . 5. Intranz . ( Despre lămpi cu fitil ) A arde rău , pâlpâind și scoțând fum . 6. Tranz . A urmări în mod discret pe cineva ( fără ca cel urmărit să
FILÁT^1 s . n . Faptul de a fila . - V. fila . FILÁT^2 , - Ă , filați , - te , adj . ( Despre fibrele textile ) Care a fost răsucit și transformat în fire ; tors ^3 . - V.
FILATÓR , - OÁRE , filatori , - oare , s . m . și f . Muncitor calificat în filarea fibrelor
FILATÚRĂ , filaturi , s . f . Ramură industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire ; torcătorie ; întreprindere în care se desfășoară această
FISIBILITÁTE s . f . Proprietate a lemnului de a crăpa sau a se despica de - a lungul unei suprafețe paralele cu fibrele , la lovirea în această direcție cu ajutorul unei
FLÁIER , flaiere , s . n . Mașină special construită pentru a toarce fire groase , transformând benzile de fibre textile în semitorturi înfășurate pe mosoare . [ Pr . : fla -
... FRIZÓN , frizoane , s . n . Fibră
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din