Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ENERGIE
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 190 pentru ENERGIE.
... DISIPATÓR , disipatoare , s . n . ( Tehn . ) Corp , sistem tehnic sau instalație care disipează energie
... ELÉCTRIC , - Ă , electrici , - ce , adj . Care aparține electricității , privitor la electricitate , care produce sau are energie
ELECTRIFICÁ , electrífic , vb . I . Tranz . A introduce folosirea energiei electrice , lumina electrică ; a efectua lucrări de
... ELECTRIFICÁT , - Ă , electrificați , - te , adj . Care a fost dotat cu energie
... ELECTROBÚZ , electrobuze , s . n . Autovehicul de transport în comun , acționat de un motor electric alimentat de la un acumulator propriu ( mecanic sau electric ) de energie
ELECTROGEOTÉRMIC , - Ă , electrogeotermici , - ce , adj . Care produce electricitate pe baza energiei calorice a apelor termale . [ Pr . : - ge - o - ] - Electro - +
ELECTROPRELUCRÁRE s . f . Prelucrare a metalelor prin folosirea directă a energiei electrice . - Electro - +
ELECTROTERMÍE s . f . Parte a electrotehnicii care se ocupă cu utilizarea energiei electromagnetice pentru obținerea căldurii necesare unor operații tehnologice sau pentru încălzit ;
... s . n . Curent filozofic idealist inițiat la sfârșitul sec . XIX , care a încercat să înlăture noțiunea de materie , înlocuind - o cu aceea de energie
... ENERGIZÁNT , - Ă , energizanți , - te , adj . Care dă energie
... ENERGOINTENSÍV , - Ă , energointensivi , - e , adj . ( Despre procese tehnologice ) Mare consumator de energie