Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURGĂTOR

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 93 pentru CURGĂTOR.

RIVERAN

RIVERÁN , - Ă , riverani , - e , adj . ( Despre țări , locuri etc . ) Situat pe malul unei ape sau străbătut de o apă

 

SCĂLDAT

SCĂLDÁT , scăldaturi , s . n . Faptul de a ( se ) scălda ; ( concr . ) loc ( într - o apă curgătoare ) unde se face baie . - V.

 

SCURSURĂ

SCURSÚRĂ , scursuri , s . f . 1. Apă sau alt lichid ( murdar ) care se scurge dintr - un loc . 2. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare ; făgaș . 3. Epitet pentru un om de nimic , decăzut ; lepădătură . - Scurge + suf . -

 

SFOR

SFOR ^2 s . n . ( Reg . ) 1. Curent în mijlocul unei ape curgătoare ; firul apei . 2. Loc de unde țâșnește din pământ apă , formând o mocirlă . SFOR ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care sforăie în timpul somnului . -

 

SLOI

SLÓI , sloiuri , s . n . 1. Bloc de gheață care plutește pe apele curgătoare și stătătoare , înainte ca acestea să înghețe cu totul sau în timpul dezghețului . 2. ( Rar ) Țurțur de

 

STĂVILAR

STĂVILÁR , stăvilare , s . n . 1. Construcție de lemn , de beton sau de fier înălțată transversal pe cursul unei ape curgătoare , servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor ; baraj , zăgaz , opust . 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului ( 1 ) , acționate manual sau mecanic ; stavilă . 3. Întăritură de protecție în apropierea unui pod . 4. Fig . ( Rar ) Obstacol , piedică ; împotrivire . - Stavilă + suf . -

 

STAVILĂ

STÁVILĂ , stavile , s . f . Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții , manevrată manual sau mecanic , servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape ; p . restr . fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului , care , coborându - se sau ridicându - se , opresc apa sau îi dau drumul , după

 

SUSURA

SUSURÁ , pers . 3 súsură , vb . I. Intranz . ( Despre ape curgătoare , frunze ; p . ext . despre adierea vântului etc . ) A produce un zgomot lin , ușor , monoton și continuu ; a

 

TĂUI

TĂUÍ , tăuiesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ; despre ape curgătoare ) A se opri din curs , a deveni apă stătătoare . [ Pr . : tă - u -

 

TALVEG

TALVÉG , talveguri , s . n . Linia care unește între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi

 

TERASĂ

TERÁSĂ^2 s . f . v . teraz . TERÁSĂ^1 , terase , s . f . 1. Construcție deschisă , anexă a unei clădiri , așezată la nivelul parterului , al unui etaj sau pe acoperiș ( servind ca loc de odihnă sau de agrement ) . 2. Formă de relief cu aspect de treaptă , provenită din ridicarea scoarței pământului sau ca rezultat al eroziunii apelor în lungul unei ape

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>