Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂNTAT

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 139 pentru CÂNTAT.

LĂLĂI

... LĂLĂÍ , lălăiesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A cânta

 

LĂUTAR

LĂUTÁR , lăutari , s . m . Muzicant popular care cântă la un instrument cu coarde sau , p . gener . , la orice instrument , de obicei dintr - un taraf ; scripcar . [ Pr . : lă - u - ] - Lăută + suf . -

 

LUTIST

... LUTÍST , - Ă , lutiști , - ste , s . m . și f . Instrumentist care cânta

 

MAMĂ

MÁMĂ , mame , s . f . 1. Femeie considerată în raport cu copiii ei , nume pe care i - l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa ; maică , muică , mamaie , mamacă , neneacă . 2. ( La voc . ) Termen ( afectuos ) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau , p . ext . unei persoane mai tinere . Florico , mamă , să ne scrii ! . 3. ( În sintagmele ) Mamă mare ( sau , pop . , bătrână , bună ) = bunică . Mamă soacră = soacră . 4. Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( în vârstă ) . 5. Compus : mama ( sau muma ) - pădurii ( sau pădurilor ) = a ) Personaj din mitologia populară , închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea , care umblă prin păduri , cântând sau bocind , ademenind copii sau chiar mâncând oameni ; b ) plantă erbacee , parazită , cu tulpina fără frunze , acoperită cu solzi și cu flori purpurii ( Latharea squamaria ) . 6. Fig . Izvor , cauză . [ Var . : ( reg . ) múmă s .

 

MANDOLINATĂ

MANDOLINÁTĂ , mandolinate , s . f . Serenadă cântată cu acompaniament de

 

MANDOLINIST

MANDOLINÍST , - Ă , mandoliniști , - ste s . m . și f . ( Rar ) Persoană care cântă la

 

MARȘ

MARȘ , marșuri , ( 1 , 2 , 3 ) ( 4 , 5 ) interj . 1. S . n . Mers , deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat ( într - o anumită formație ) . 2. S . n . Compoziție muzicală puternic ritmată , care adesea reglează cadența pasului unei formații , a unui cortegiu etc . 3. S . n . Compoziție literară în versuri , scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș ( 2 ) . 4. Interj . Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat . 5. Interj . Cuvânt cu care se gonește un câine sau , p . gener . , un

 

MELODRAMĂ

MELODRÁMĂ , melodrame , s . f . 1. Dialog cântat în tragedia antică greacă , între un corifeu și un personaj . 2. Dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea personajelor din scenă . 3. Operă dramatică în care acțiunea complicată , neverosimilă , cu scene pline de groază , alternează cu scene comice , convenționale , de un patetism violent , rezervându - se un loc însemnat

 

MENESTREL

... MENESTRÉL , menestreli , s . m . Poet și muzicant din Franța evului mediu , adesea ambulant , care cânta

 

MISĂ

MÍSĂ , mise , s . f . Compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști , scrisă pe textul liturghiei , care se cântă în timpul serviciului religios

 

MONODIA

... MONODIÁ , monodiez , vb . I . Tranz . A cânta

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>