Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUNĂ

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 622 pentru BUNĂ.

ÎMBUNĂTĂȚI

... ÎMBUNĂTĂȚÍ , îmbunătățesc , vb . IV . Tranz . și refl . A face ca ceva să devină sau a deveni mai bun , a face să capete sau a căpăta o valoare sau o calitate superioară ; a ( se ) ameliora , a ( se ...

 

ÎMBUNĂTĂȚIT

... ÎMBUNĂTĂȚÍT , - Ă , îmbunătățiți , - te , adj . Care a devenit mai bun

 

ÎMBUNA

... ÎMBUNÁ , îmbunez , vb . I . Tranz . A face pe cineva să devină ( mai ) bun

 

ÎMPĂCA

ÎMPĂCÁ , împác , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " cu " ) A restabili raporturi de prietenie , de înțelegere cu cineva ; a ( se ) reconcilia , a ( se ) împăciui . 2. Tranz . A liniști , a potoli , a calma pe cineva mulțumindu - l , dându - i satisfacție . 3. Refl . recipr . A trăi în bună înțelegere cu cineva ; a se învoi , a se îngădui cu

 

ÎMPRUMUTA

... ÎMPRUMUTÁ , împrumút , vb . I . Tranz . și refl . 1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun

 

ÎNȘELĂTOR

ÎNȘELĂTÓR , - OÁRE , înșelători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care induce în eroare , care amăgește , iluzoriu , deluzoriu ; care abuzează de buna - credință a cuiva ; amăgitor . - Înșela + suf . -

 

ÎNȘELA

ÎNȘELÁ , înșél , vb . I . I. Tranz . ( Înv . ) A pune șaua pe cal , a înșeua . II. 1. Tranz . A induce în eroare , a abuza de buna - credință a cuiva ; a amăgi . 2. Refl . A - și forma o părere eronată despre cineva sau ceva ; a greși . 3. Tranz . A încălca fidelitatea conjugală ; p . gener . a fi necredincios în

 

ÎNȚELEGĂTOR

... ÎNȚELEGĂTÓR , - OÁRE , înțelegători , - oare , adj . Care are înțelegere pentru situația cuiva ; p . ext . bun

 

ÎNCHIPUIT

ÎNCHIPUÍT , - Ă , închipuiți , - te , adj . 1. Care este produs sau construit de imaginație ; imaginar , imaginat , fictiv . 2. ( Adesea substantivat ) Care are păreri exagerat de bune despre sine ; încrezut ,

 

ÎNCHIRIA

... ÎNCHIRIÁ , închiriez , vb . I . Tranz . A da sau a lua în folosință temporară un bun

 

ÎNCREDERE

ÎNCRÉDERE s . f . Acțiunea de a ( se ) încrede și rezultatul ei ; sentiment de siguranță față de cinstea , buna - credință sau sinceritate a cuiva ; credință . V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>