Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALȚII
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 87 pentru ALȚII.
PROFITÓR , - OÁRE , profitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care caută să obțină un câștig din orice situație ( neținând seamă de interesele altora ) ; p . restr . afacerist ,
RĂSPUNZĂTÓR , - OÁRE , răspunzători , - oare , adj . 1. Care răspunde pentru faptele sale sau ale altora , care poartă răspunderea ; care trebuie tras la răspundere ; responsabil . 2. ( Înv . ) Corespunzător . - Răspunde + suf . -
RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit scop , unei anumite întrebuințări ; care prezintă unele defecte , unele imperfecțiuni . 2. ( Despre organele corpului ) Care nu funcționează normal ; bolnav ; ( despre funcții fiziologice ) care nu se desfășoară normal . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Uzat , rupt , stricat . 4. ( Despre băuturi ) Neplăcut la gust , prost pregătit . 5. ( Despre bani ) Care nu are curs , ieșit din circulație ; fals . III. Adj . ( Despre meseriași , artiști etc . ) Neîndemânatic , incapabil , nepriceput . IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. ...
RĂUFĂCĂTÓR , - OÁRE , răufăcători , - oare , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care face sau aduce ( mult ) rău altora , care contravine legilor morale și sociale ; făcător de rele . - Rău +
RĂUTÁTE , răutăți , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Caracteristică a omului rău , înclinare spre a face rău altora . 2. ( Pop . ; mai ales la pl . ) Slăbiciune , păcat , defect . 3. ( Concr . ) Faptă rea . 4. Om rău . [ Pr . : - ră - u - ] - Rău + suf . -
SAMAVÓLNIC , - Ă , samavolnici , - ce , adj . ( Despre oameni ) Care procedează după bunul lui plac , nesocotind și încălcând voința și drepturile altora ; ( despre acțiunile oamenilor ) făcut după bunul plac personal ; arbitrar ,
SAMAVOLNICÍE , samavolnicii , s . f . Faptul de a acționa după bunul plac , nesocotind și încălcând voința și drepturile altora ; act samavolnic . - Samavolnic + suf . -
... 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat ; iscoadă . 2. Persoană care pândește , observă pe alții ( pentru a furniza cuiva informații ) . II. S . m . Lamă de oțel cu o grosime variabilă , folosită la determinarea și la verificarea jocului sau ...
SUPERIORITÁTE s . f . Stare a ceea ce este superior ; faptul de a fi superior ; atitudine ( trufașă ) a celui ce se crede sau este superior altora . [ Pr . : - ri -
... Comandant peste o sută de ostași ; centurion . 2. ( În sec . XVII , în Țara Românească ) Membru al unei bresle fiscale care plătea , singur sau împreună cu alții
... TĂINUÍT , - Ă , tăinuiți , - te , adj . 1. Ascuns , ferit , tainic . 2. Neștiut de alții