Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 6741 - 6750 din aproximativ 8917 pentru UN.

PAIET

PAIÉT , paiete , s . n . Dispozitiv pentru astuparea provizorie , din exterior , a spărturilor mici produse în bordajul unei nave , sub linia de

 

PAIOL

PAIÓL , paioale , s . n . ( Mar . ) Pardoseală de protecție cu care se căptușește podeaua încăperilor unei nave . [ Pr . : pa -

 

PAJURĂ

PÁJURĂ , pajuri , s . f . 1. Pasăre răpitoare mai mică decât vulturul , dar mult mai puternică și mai iute în mișcări decât acesta , cu cioc puternic și tăios , cu gheare lungi și ascuțite , care trăiește în regiunile de munte ; acvilă ( 1 ) , aceră ( Aquila chrysaetos ) . 2. Figură simbolică reprezentând o pajură ( 1 ) sau vultur ( cu unul sau două capete , de obicei cu aripile întinse ) , care servește ca semn convențional distinctiv pe stemele , steagurile , pecețile sau monedele unor țări ; p . ext . stemă , emblemă având o asemenea figură . [ Var . : ( înv . ) pájeră , pájoră s .

 

PALADIN

PALADÍN , paladini , s . m . ( În evul mediu , în Europa apuseană ) Nobil slujitor la palatul unor regi ; p . ext . cavaler rătăcitor din evul mediu , în continuă căutare de aventuri

 

PALADIZARE

PALADIZÁRE , paladizări , s . f . Operație de depunere a unui strat subțire de paladiu ^1 pe suprafețe

 

PALANCĂ

PALÁNCĂ , palănci , s . f . 1. ( Înv . ) Palisadă ( 1 ) . 2. ( Reg . ) Nume dat unor construcții rudimentare , folosite ca gard , ca adăpost pentru animale

 

PALATOGRAMĂ

PALATOGRÁMĂ , palatograme , s . f . ( Fon . ) Reprezentare grafică a suprafeței palatului ^1 atinse de limbă în timpul emiterii unui

 

PALEE

PALÉE^2 , palee , s . f . Înveliș floral al plantelor graminee , alcătuit din două frunzișoare care se află pe axa spiculețului , la baza fiecărei flori . PALÉE^1 , palee , s . f . Picior intermediar de susținere a unui pod de lemn cu mai multe

 

PALEOCEN

PALEOCÉN , - Ă , paleoceni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Prima epocă a paleogenului ( 1 ) , caracterizată prin apariția unor noi asociații de foraminifere și prin dezvoltarea rapidă a mamiferelor placentare ; eocen inferior . 2. Adj . Care aparține paleocenului ( 1 ) , privitor la paleocen . [ Pr . : - le -

 

PALEOCLIMĂ

PALEOCLÍMĂ , paleoclime , s . f . Climă din trecutul geologic al Pământului , studiată indirect pe baza distribuției geografice a solurilor , a fosilelor de plante și animale , a formațiunilor geologice , precum și pe baza unor trăsături ale reliefului . [ Pr . : - le - o - ] - Paleo - +

 

PALETIZARE

PALETIZÁRE , paletizări , s . f . Manipulare și transportare a mărfurilor cu ajutorul unor platforme speciale . - După fr .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>