Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN DOUA
Rezultatele 661 - 670 din aproximativ 1408 pentru IN DOUA.
DUBLÁT , - Ă , dublați , - te , adj . 1. ( Aproximativ ) de două ori mai mare sau mai mult ; îndoit ( II ) . 2. ( Despre obiecte de îmbrăcăminte , de încălțăminte ) Căptușit cu alt material . 3. ( Despre actori ) înlocuit în unele scene de alt
DUBLÉT , dublete , s . n . 1. Al doilea exemplar al unui obiect ( carte , medalie , marcă etc . ) , păstrat într - o colecție . 2. Fiecare dintre cuvintele cu același etimon , dar cu aspect fonetic și uneori cu sens diferit , care au intrat într - o limbă dată în momente sau pe căi diferite . 3. ( Fiz . ) Dipol . 4. ( Fiz . ) Pereche de linii spectrale cu lungimi de undă
DUD , duzi , s . m . Numele a două specii de arbori cu frunzele lobate asimetric , cu fructe mici , cărnoase , albe ( Morus alba ) sau negre - roșietice ( Morus nigra ) , cu un gust dulce fad , ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase ;
DUÉL , dueluri , s . n . Luptă care se desfășoară ( după un anumit cod ) între două persoane înarmate , în prezența unor martori și care are drept scop tranșarea unui diferend
DUOTRIÓDĂ , duotriode , s . f . Tub electronic care conține două triode . [ Pr . : du - o - tri -
DUPLICÁT , duplicate , s . n . Al doilea exemplar al unui act , al unui document , eliberat de o autoritate ;
EȘICHIÉR , eșichiere , s . n . 1. Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rânduri , cu intervale uniforme între ele . 2. Dispozitiv în care trupele unei unități , așezate masat în careuri , sunt despărțite prin intervale egale . [ Pr . : - chi -
ECARTAMÉNT , ecartamente , s . n . Distanța dintre urmele lăsate pe teren de roțile aceleiași osii ale unui vehicul ; distanța dintre fețele interioare ale celor două șine de cale
ECARTÉ s . n . ( Rar ) Numele unui joc de cărți la care participă două
ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare sau de repaus a unui corp rigid asupra căruia se exercită . 3. Stare a unei balanțe economice în care părțile comparate sau raportate sunt egale . 4. Fig . Proporție justă , raport just între două lucruri opuse ; stare de armonie care rezultă din
ECHINÓCȚIU , echinocții , s . n . Fiecare dintre cele două momente ale anului ( în jurul lui 21 martie și 23 septembrie ) , când ziua este egală cu noaptea . [ Var . : echinóx , echinoxuri s .